Cum începi o afacere cu ciuperci. Primul pas: şcoala de ciupercari
Inginerul Irinel Gheorghe (40 de ani) din Bucureşti a depus documentaţia
pentru accesare de fonduri europene prin Programul „Tânărul fermier”, program
prin care agricultorii pot primi sprijin nerambursabil de la Uniunea Europeană
pentru înfiinţarea de exploataţii agricole. El vrea să înfiinţeze la Ploieşti o
cultură de ciuperci Champignon (Agaricus) pe o suprafaţă de 6.000 metri pătraţi.
Pentru eficientizarea afacerii s-a înscris la singura şcoală funcţională de
ciupercari din România, pentru a obţine un atestat în domeniu.
Cultivarea ciupercilor s-a dovedit a fi o afacere profitabilă. Din pacate, formarea profesională în România pentru a putea dezvolta un business în domeniu, nu are încă amploarea necesară pentru a acoperi cererea. În afara facultăţilor de horticultură unde se învaţă, la nivel universitar, despre ciupercile macromicete (grup de ciuperci mari cu un corp format din picior şi pălărie) în România există acum doar o singură şcoală atestată de ciupercari şi care eliberează la final de cursuri o diplomă recunoscută pentru practicarea profesiei.
Şcoala de ciupercari din Bucureşti a ajuns la a treia serie de cursanţi de la înfiinţare, în 2012. Cursanţii vin din toată ţara (Piteşti, Sibiu, Braşov, Bucureşti, Timişoara, Moreni, Vaslui etc) şi au vârste cuprinse între 25-60 de ani.
Cum se predă tehnologia de cultură a ciupercilor
Ioana Tudor, doctor inginer specialist în cultura ciupercilor comestibile şi producerea miceliului, formator autorizat la şcoala de ciupercari spune că toţi cei 18 cursanţi din prezent au venit să înveţe, unii au deja afaceri cu ciupercării, alţii pregătesc business-ul sau au intenţia să depună proiecte pe fonduri structurale.
„Avem un cursant care a început deja construcţia unei ciupercării în judeţul Arges, altul a obţinut producţii importante şi vinde de două luni ciuperci Pleurotus în zona Bucureştiului. De asemenea, trebuie menţionat că pentru depunere de proiect pe fonduri structurale, dovada atestatului sau a angajamentului în scris că vei obţine acest atestat, aduce zece puncte”, a relatat Ioana Tudor.
Ce se predă la aceste cursuri? Cursanţii studiază tehnologia de cultură a ciupercilor. De exemplu, pentru cultura ciupercilor Agaricus bisporus şi edulis se învaţă despre alegerea terenului pentru înfiinţarea ciupercariei, dotarea, utiliarea, pregătirea compostului, însămânţarea, lucrări de îngrijire, condiţii de microclimat necesare creşterii pe faze fenologie, recoltare, ambalare, evacuarea compostului uzat şi folosirea lui în alte domenii. Tehnologia se referă şi la tehnologia în sistem clasic-gospodăresc şi intensiv -industrial.
„La cursuri se primesc informaţii complete despre hibrizii recomandaţi, despre caracteristicile lor. Punem de asemenea la dispoziţia cursanţilor adrese pentru procurarea de pesticide omologate pentru ciupercărie, pentru procurarea compostului în cele trei faze, pentru procurarea de turbă, aparatură de control, instalaţii de microclimat. De asemenea, sunt discutate măsurile de protecţia muncii în ciupercării, dar şi beneficiile consumului de ciuperci ca aliment si medicament.
La fel, discuţiile sunt reluate şi dezvoltate pentru specii precum Pleurotus ostreatus sau păstrăvul de fag, Pleurotus florida, Pleurotus cornucopiae, Pleurotus sajor caju şi Pleurotus eryngii”, a declarat dr. ing. Ioana Tudor.
Practică de specialitate şi informaţii despre furnizori
Pe lângă tehnologia propriu-zisă de cultură a ciupercilor cursul include lecţii despre producerea miceliului de ciuperci în sistem casnic şi în laborator dotat după norme europene. Sunt oferite informaţii despre furnizorii de miceliu pentru piaţa românească, despre controlul calităţii la achiziţionare, condiţii de transport, de păstrare şi de utilizare.
La curs de mai predau lecţii despre alte specii de ciuperci şi mai ales cele medicinale precum Agaricus blazei sau Ciuperca lui Dumnezeu, Shiitake-Lentinus edodes sau ciuperca parfumată Ganoderma lucidum sau Linguriţa zânei, – cu descriere, înfiinţarea de cultură, furnizori de miceliu, perioade optime de cultură, substrat lignicol-alegerea lemnului, fasonare, pregătire, inoculare, condiţii de incubare, menţinere pe perioada recoltărilor, dar şi depre virtuţile medicinale ale ciupercilor.
Cât priveşte practica în domeniu, se ţine cont de faptul că în ciupercării există condiţii deosebit de stricte de igienă. Spre finalul cursului, se fac două vizite la ciupercării, în zonele din apropierea Bucureştiului, prin bunăvoinţa unor cultivatori, una pentru specia Agaricus (cunoscută şi ca Champignon) şi alta pentru Pleurotus.
„În ziua de vizită la ciupercării, tehnologul şi managerul ciupercăriei răspund la toate întrebările puse de cursanţi. Se vizitează toate halele pe flux, se fac anumite lucrări practice , se fotografiază, se filmează, se discută amănunţit despre instalaţiile de microclimat, sistem de ventilaţie, compost, turbă, executarea udării, gratajul la champignon etc.”, a declarat lectorul Ioana Tudor.
Ca materiale didactice, există planşe color pentru prezentarea speciilor, a bolilor şi dăunătorilor, pentru identificarea lor. Fiecare cursant primeşte un suport de curs de 40 pagini, pentru a putea studia şi singur. O mare parte din materiale se trimit şi pe e-mail pentru cei interesaţi de studiu suplimentar.
Pasiunea generează o prezenţă de 100% la curs
Cursul de ciupercari este organizat de SSM Protect Training cu sediul în Bucureşti, iar sălile de curs sunt situate pe bulevardul Mărăşeşti. Managerul firmei, Iacob Ştefan care a fost şi cultivator de ciuperci în zona Măgurele spune că la acest curs prezenţa este una surprinzătoare.
„Din câte cunosc, la ora actuală, cursul nostru este singurul din România. A mai existat unul, în cadrul unui proiect însă s-a încheiat. Cursanţii noştrii sunt toţi oameni pasionaţi de cultivarea ciupercilor. Deşi au vârste diferite şi vin din toate colţurile ţării, au prezenţă la lecţii de 100%. Eu nu am mai auzit de asemenea prezenţă la alte cursuri. Cursul durează trei luni şi costă 700 lei. Pe durata cursului, lectorii invită pentru prezentări, oameni din domeniu. Astfel, a fost invitat şi preşedintele Asociaţiei Naţionale a Producătorilor şi Distribuitorilor de Ciuperci din România- ANPDCR, Băjenaru Eugen care a prezentat situaţia culturii, a producţieiobţinute şi a vânzărilor din ţara noastră, faţă de concurenţa din Uniunea Europeană.
Examenul final este scris, sub forma de grilă, cu 20 întrebări. Data examenului este fixată de o comisie şi se desfasoara tot la sediul firmei noastre. În prezent, tot pentru fermieri avem în derulare un proiect de înfiinţare a şcolii pentru tractorişti. Şcoala de tractorişti va avea loc la Agromec Ştefăneşti. Este un curs de calificare pentru obţinerea noii categorii pentru permis în conformitate cu prevederile noului Cod Rutier.
Cursul de ciupercari este autorizat de Ministerul Educaţiei şi Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor (CNFPA). La final, cursantul obţine un atestat oficial parafat de cele două instituţii.
Cursuri şi tradiţii
Ioana Tudor îşi aminteşte că în urmă cu mai bine de 13 ani a participat la organizarea primei serii la un curs de ciupercari fiind angajata Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă, mai exact la Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă Ilfov (OJCA).
„OJCA avea ca sarcină pregătirea profesională a adulţilor, iar cursul era susţinut financiar de Ministerul Agriculturii. Avem grupe de 30 şi 40 cursanţi. Fiind în Ilfov, chiar la Ştefăneşti, organizam astfel încât un cursant să poată să pregăteasca acasă la el compost sau substrat. Se cumpăra miceliu, mergeam cu grupa şi fiecare însămânţa câte un sac. Apoi am predat curs de ciupercar la Constanţa, Moreni, Hotarele – în judeţul Giurgiu, un curs scurt la Oradea şi la Călăraşi”, îşi aminteşte Ioana Tudor.
Absolventă în 1981 a Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, dr. ing. Ioana Tudor a publicat până în prezent 190 de articole ştiinţifice şi nu mai puţin de 25 de cărţi de specialitate privind ciupercile.
A lucrat la Institutul de cercetare pentru protecţia plantelor Bucureşti, la Institutul de cercetări pentru legumicultură şi floricultură de la Vidra- Ilfov. Este cercetător ştiinţific şi inspector de specialitate. De-a lungul anilor a mai fost director tehnic şi inginer consultant la numeroase companii care se ocupau cu producţia de ciuperci şi miceliu.
Cultivarea ciupercilor s-a dovedit a fi o afacere profitabilă. Din pacate, formarea profesională în România pentru a putea dezvolta un business în domeniu, nu are încă amploarea necesară pentru a acoperi cererea. În afara facultăţilor de horticultură unde se învaţă, la nivel universitar, despre ciupercile macromicete (grup de ciuperci mari cu un corp format din picior şi pălărie) în România există acum doar o singură şcoală atestată de ciupercari şi care eliberează la final de cursuri o diplomă recunoscută pentru practicarea profesiei.
Şcoala de ciupercari din Bucureşti a ajuns la a treia serie de cursanţi de la înfiinţare, în 2012. Cursanţii vin din toată ţara (Piteşti, Sibiu, Braşov, Bucureşti, Timişoara, Moreni, Vaslui etc) şi au vârste cuprinse între 25-60 de ani.
Ioana Tudor, doctor inginer specialist în cultura ciupercilor comestibile şi producerea miceliului, formator autorizat la şcoala de ciupercari spune că toţi cei 18 cursanţi din prezent au venit să înveţe, unii au deja afaceri cu ciupercării, alţii pregătesc business-ul sau au intenţia să depună proiecte pe fonduri structurale.
„Avem un cursant care a început deja construcţia unei ciupercării în judeţul Arges, altul a obţinut producţii importante şi vinde de două luni ciuperci Pleurotus în zona Bucureştiului. De asemenea, trebuie menţionat că pentru depunere de proiect pe fonduri structurale, dovada atestatului sau a angajamentului în scris că vei obţine acest atestat, aduce zece puncte”, a relatat Ioana Tudor.
Ce se predă la aceste cursuri? Cursanţii studiază tehnologia de cultură a ciupercilor. De exemplu, pentru cultura ciupercilor Agaricus bisporus şi edulis se învaţă despre alegerea terenului pentru înfiinţarea ciupercariei, dotarea, utiliarea, pregătirea compostului, însămânţarea, lucrări de îngrijire, condiţii de microclimat necesare creşterii pe faze fenologie, recoltare, ambalare, evacuarea compostului uzat şi folosirea lui în alte domenii. Tehnologia se referă şi la tehnologia în sistem clasic-gospodăresc şi intensiv -industrial.
„La cursuri se primesc informaţii complete despre hibrizii recomandaţi, despre caracteristicile lor. Punem de asemenea la dispoziţia cursanţilor adrese pentru procurarea de pesticide omologate pentru ciupercărie, pentru procurarea compostului în cele trei faze, pentru procurarea de turbă, aparatură de control, instalaţii de microclimat. De asemenea, sunt discutate măsurile de protecţia muncii în ciupercării, dar şi beneficiile consumului de ciuperci ca aliment si medicament.
La fel, discuţiile sunt reluate şi dezvoltate pentru specii precum Pleurotus ostreatus sau păstrăvul de fag, Pleurotus florida, Pleurotus cornucopiae, Pleurotus sajor caju şi Pleurotus eryngii”, a declarat dr. ing. Ioana Tudor.
Practică de specialitate şi informaţii despre furnizori
Pe lângă tehnologia propriu-zisă de cultură a ciupercilor cursul include lecţii despre producerea miceliului de ciuperci în sistem casnic şi în laborator dotat după norme europene. Sunt oferite informaţii despre furnizorii de miceliu pentru piaţa românească, despre controlul calităţii la achiziţionare, condiţii de transport, de păstrare şi de utilizare.
La curs de mai predau lecţii despre alte specii de ciuperci şi mai ales cele medicinale precum Agaricus blazei sau Ciuperca lui Dumnezeu, Shiitake-Lentinus edodes sau ciuperca parfumată Ganoderma lucidum sau Linguriţa zânei, – cu descriere, înfiinţarea de cultură, furnizori de miceliu, perioade optime de cultură, substrat lignicol-alegerea lemnului, fasonare, pregătire, inoculare, condiţii de incubare, menţinere pe perioada recoltărilor, dar şi depre virtuţile medicinale ale ciupercilor.
Cât priveşte practica în domeniu, se ţine cont de faptul că în ciupercării există condiţii deosebit de stricte de igienă. Spre finalul cursului, se fac două vizite la ciupercării, în zonele din apropierea Bucureştiului, prin bunăvoinţa unor cultivatori, una pentru specia Agaricus (cunoscută şi ca Champignon) şi alta pentru Pleurotus.
„În ziua de vizită la ciupercării, tehnologul şi managerul ciupercăriei răspund la toate întrebările puse de cursanţi. Se vizitează toate halele pe flux, se fac anumite lucrări practice , se fotografiază, se filmează, se discută amănunţit despre instalaţiile de microclimat, sistem de ventilaţie, compost, turbă, executarea udării, gratajul la champignon etc.”, a declarat lectorul Ioana Tudor.
Ca materiale didactice, există planşe color pentru prezentarea speciilor, a bolilor şi dăunătorilor, pentru identificarea lor. Fiecare cursant primeşte un suport de curs de 40 pagini, pentru a putea studia şi singur. O mare parte din materiale se trimit şi pe e-mail pentru cei interesaţi de studiu suplimentar.
Pasiunea generează o prezenţă de 100% la curs
Cursul de ciupercari este organizat de SSM Protect Training cu sediul în Bucureşti, iar sălile de curs sunt situate pe bulevardul Mărăşeşti. Managerul firmei, Iacob Ştefan care a fost şi cultivator de ciuperci în zona Măgurele spune că la acest curs prezenţa este una surprinzătoare.
„Din câte cunosc, la ora actuală, cursul nostru este singurul din România. A mai existat unul, în cadrul unui proiect însă s-a încheiat. Cursanţii noştrii sunt toţi oameni pasionaţi de cultivarea ciupercilor. Deşi au vârste diferite şi vin din toate colţurile ţării, au prezenţă la lecţii de 100%. Eu nu am mai auzit de asemenea prezenţă la alte cursuri. Cursul durează trei luni şi costă 700 lei. Pe durata cursului, lectorii invită pentru prezentări, oameni din domeniu. Astfel, a fost invitat şi preşedintele Asociaţiei Naţionale a Producătorilor şi Distribuitorilor de Ciuperci din România- ANPDCR, Băjenaru Eugen care a prezentat situaţia culturii, a producţieiobţinute şi a vânzărilor din ţara noastră, faţă de concurenţa din Uniunea Europeană.
Examenul final este scris, sub forma de grilă, cu 20 întrebări. Data examenului este fixată de o comisie şi se desfasoara tot la sediul firmei noastre. În prezent, tot pentru fermieri avem în derulare un proiect de înfiinţare a şcolii pentru tractorişti. Şcoala de tractorişti va avea loc la Agromec Ştefăneşti. Este un curs de calificare pentru obţinerea noii categorii pentru permis în conformitate cu prevederile noului Cod Rutier.
Cursul de ciupercari este autorizat de Ministerul Educaţiei şi Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor (CNFPA). La final, cursantul obţine un atestat oficial parafat de cele două instituţii.
Cursuri şi tradiţii
Ioana Tudor îşi aminteşte că în urmă cu mai bine de 13 ani a participat la organizarea primei serii la un curs de ciupercari fiind angajata Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă, mai exact la Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă Ilfov (OJCA).
„OJCA avea ca sarcină pregătirea profesională a adulţilor, iar cursul era susţinut financiar de Ministerul Agriculturii. Avem grupe de 30 şi 40 cursanţi. Fiind în Ilfov, chiar la Ştefăneşti, organizam astfel încât un cursant să poată să pregăteasca acasă la el compost sau substrat. Se cumpăra miceliu, mergeam cu grupa şi fiecare însămânţa câte un sac. Apoi am predat curs de ciupercar la Constanţa, Moreni, Hotarele – în judeţul Giurgiu, un curs scurt la Oradea şi la Călăraşi”, îşi aminteşte Ioana Tudor.
Absolventă în 1981 a Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, dr. ing. Ioana Tudor a publicat până în prezent 190 de articole ştiinţifice şi nu mai puţin de 25 de cărţi de specialitate privind ciupercile.
A lucrat la Institutul de cercetare pentru protecţia plantelor Bucureşti, la Institutul de cercetări pentru legumicultură şi floricultură de la Vidra- Ilfov. Este cercetător ştiinţific şi inspector de specialitate. De-a lungul anilor a mai fost director tehnic şi inginer consultant la numeroase companii care se ocupau cu producţia de ciuperci şi miceliu.
