CULTURA ECOLOGICĂ A CIUPERCILOR AGARICUS spp.
Primele lucrări avute în vedere la infiinţarea unei ciupercării, după documentare, constau în pregătirea, amenajarea şi dotarea spaţiului de cultură.
O ciupercărie cât de mică va trebui să fie prevăzută cu anumite utilităţi, şi anume :
- apă curentă şi canalizare,
- instalaţie de iluminat,
- instalaţie de încălzire şi răcire a aerului,
- sistem de ventilaţie.
Pentru cei ce doresc să-şi construiască o ciupercărie o să prezint câteva sugestii de care vor trebui să ţină seama :
- să prezinte o izolaţie hidrotermică bună, variaţiile zilnice de temperatură să nu fie mai mari de 2-3 grade C, valoarea lui K în ciupercărie este de 0,6 ( k = cantitatea de căldură care traversează un perete),
- pânza de apă freatică să fie la adâncime, pentru a nu crea condens pe pereţii ciupercăriei,
- încăperile să fie aşezate în linie, nu ramificat,
- construcţia să nu cuprindă lemn sau acesta sa fie izolat (acoperit),
- se vor lăsa spaţii pentru admisia aerului şi refularea celui uzat şi se va renunţa la ferestre,
- să fie amplasată în apropierea unei şosele de acces,
- să nu existe pericolul de inundaţii,
- suprafeţele interioare să fie netede, din materiale dure, rezistente la umiditate si coroziune, uşor de dezinfectat,
- să prezinte pernă de aer între acoperiş şi plafon,
- accesul să fie făcut dintr-un culoar tehnologic sau o cameră tampon,
- pereţii să fie construiţi din beton celular cu spaţii de aer între cele două rânduri de zidărie, având o grosime de 20 cm cei de la exterior si 12-14 cm cei din interior.
Materii izolante pentru cultura ciupercilor sunt : betonul celular expandat, vata minerala, polistirenul expandat, pluta, aerul, pământul, rumeguşul etc.
- în interior pereţii se vor tencui cu ciment sau se vor proteja cu clor cauciuc pentru o etanşeizare cât mai bună,
- uşile vor avea înălţimea de 2-2,5 m cu izolaţie termică, confecţionate din metal ambutisat , (oţel galvanizat ) cu un strat izolator şi prevăzute cu bandă de cauciuc,
- ciupercăria va fi prevăzută cu un culoar tehnologic, de-a lungul acestuia fiind uşile de acces în camere precum şi panourile de comandă şi de automatizare a instalaţiilor,
- încalzirea ciupercariei să fie făcută pe bază de abur,
- igienizarea ,după curăţare, repararea şi spălarea se vor face ecologic prin văruire cu adaos de sulfat de cupru 5% sau cu Formaldehidă in concentraţie de 2%. Ambele produse sunt acceptate de Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice.
Pregătirea compostului
Dupa pregătirea si amenajarea spaţiului de cultura urmează pregătirea compostului.
Vă recomand o reţetă de compost ecologic pe bază de paie de grâu şi gunoi de pasăre de la pui pentru carne, dar ambele materii prime trebuie să provină tot de la ferme ecologice.
La o tonă de paie de grâu uscate se adaugă o cantitate de 900 kg gunoi de pasăre si 40-50 kg borhot de la fabricile de bere obţinut din orz sau orzoaică ecologică, iar la fiecare tonă de compost obţinut se va adăuga câte 20 kg ipsos. Din cantitatea de materii prime menţionată anterior vor rezulta cca. 5 t compost.
Nici chiar pentru cultura in sistem clasic nu se recomandă pregătirea sub o tonă de compost ,deoarece acesta nu se încălzeşte şi nu fermentează.
Compostul se pregăteşte pe o suprafaţă betonată, cu o pantă uşoară de 3-4 grade sau cu posibilitatea de a se colecta apa ce rezultă in surplus de la udări si a se refolosi.
Se preferă spatii acoperite, hale, şoproane.
Prima fază a pregătirii compostului este faza anaerobă ( fără aer). Voi descrie sistemul clasic de pregătire a compostului.
Prima fază durează 10-12 zile şi constă în udări, tasări şi recircularea apei colectate de la udări.
Mai întâi se întind paiele pe suprafaţa betonată şi se trece peste ele cu roţile unui utilaj. Apoi se udă cu apa curată, de câteva ori pe zi, timp de 3 zile. In a 4-a zi,peste paie se întinde gunoiul de pasăre cu aşternut de paie. Din nou se udă cu recirculare. In ziua a 6-a, cu furca, aceste materiale se amestecă şi se fac grămadă cu înălţimea de 1,7-2 m. Se udă în continuare şi se tasează cu picioarele, încă 4-6 zile ,cu recirculare, până cănd acesta nu mai primeşte apă.
In faza a 2-a , aerobă ( cu aer) se face aşezarea compostului in platformă cu următoarele dimensiuni :
- lăţimea 1,8-2 m,
- înălţimea 1,7-1,8 m,
şezarea se face prin vânturare cu furca , afânat. Compostul in această fayă nu se mai udă şi nu se mai tasează. Se lasă astfel la încălzit 5 zile. Apoi I se aplică 4 întoarceri la interval de 3 zile, cu vânturare, adăugând la fiecare operatie câte un sfert din cantitatea de ipsos calculată, de 20 kg/t de compost obtinut. La fiecare întoarcere se formează o nouă platformă după aceleaşi dimensiuni, cu pereţii drepti, cu materialul bine afânat, cu marginile şi capatele din vechea platformă care să vină în interiorul celei nou-formate.
In cadrul ciupercăriilor intensive întoarcerea compostului se face cu ajutorul maşinilor speciale.
Pentru ciupercăriile intensive, unde se produc cantităţi mari de compost, pasteurizarea se va face pe bază de abur.
Aceasta are loc în camere special amenajate unde începe o intensă activitate a microorganismelor la o temperaturăde 58-60 grade C cu menţinere timp de la câteva ore ca câteva zile, perioadă ce va asigura distrugerea completă a larvelor, ouălor si formelor parazitare, în special nematozii (viermii compostului).
Tunelul pentru pasteurizare reprezinta o constructie speciala pentru acest scop, este etanşă, cu tavan şi pereţi laterali termoizolaţi – coeficientul de izolare 0,4. Dimensiunile sunt date de cantitatea de compost/transă, aşezat vrac cu înălţimea de 2-2,2 m. Se recomandă forma dreptunghiulară, la lungimea de 10-15 m şi lăţimea de 4-6 m, cu înălţimea de 2,2 m asigură pasteurizarea a 50-60 t pe tranşă .
Tunelul de pasteurizare va fi dotat cu instalaţie de abur şi sistem de ventilaţie.
Regim de pasteurizare : a. Se introduce abur sub presiune la 4-5 atmosfere până când temperatura compostului creşte la 55-57 grade C, apoi la 59-60 grade C. In acest timp se introduce aer proaspăt ¾ şi aer recirculat ¼ - în total durează 12+15 ore.
b. La temperatura de 59-60 grade C se menţine 12+24 ore – cu ventilaţie de 20-25 mc aer/h/mp.
c. Se reduce temperatura de la 60 grade C la 52 grade C prin oprirea aburului şi prin ventilaţie maxima astfel ca temperatura aerului să fie cu 5+10 grade C mai mică decât cea a compostului.
d. Condiţionarea compostului (finisarea). Temperatura de 52 grade C se menţine 48-84 ore cu diferenţa de temperatură de 5-8 grade C între compost şi aer, cu ventilaţie cu 60-70% aer proaspăt şi 30-40 % aer recirculat. In timpul condiţionării compostului are loc scăderea conţinutului in amoniac ( care este toxic pentru creşterea miceliului) şi pentru dezvoltarea microflorei termofile deci a actinomicetelor, ce vor avea un rol important în creşterea miceliului însămânţat.
e. Coborârea temperaturii la 26-24 grade C şi stabilizarea ei timp de 12 ore.
Metoda de pasteurizare rapidă constă în menţinerea compostului timp de 6-8 ore la temperatura de 60 grade C, după care se scade cu 1-3 grade C intr-un interval de 5-6 ore.
Calitatea unui compost optim :
- culoarea brun, cu pete albe;
- textura moale, paiele să se rupă uşor ;
- miros plăcut, nu de amoniac ;
- pH-ul 7,2-7,4 ;
- umiditatea 68-70% ;
- azot total 2,4+2,6 mg% s.u. ;
- amoniac liber 0,05-0,07% s.p. ;
- raportul C/N –15-20 .
Amoniacul liber să prezinte valori de 0,01- 0,03 g% s.p. cu limita maxima de 0,05-0,19% s.p., iar optim 1 ppm. adica 0,001% .
Azotul ( N ) este un element fundamental, cu rol plastic pentru creşterea ţesuturilor, constituent al substanţelor complexe (enzime, hormoni de creştere, pigmenţi).
Activitatea enzimelor, metabolismul plantei sunt condiţionate de existenţa unei cantităţi satisfăcătoare de azot. Lipsa acestuia perturbă în primul rând creşterea. De aceea se impune să se asigure azot încă din primele fenofaze ale creşterii. Azotul amoniacal este cel transformat rapid şi metabolizat în aminoacizi şi amide, care vor servi la formarea diferitelor părţi ale plantei. Deci azotul este un element esenţial în multiplicarea şi creşterea celulelor.
Însămânţarea compostului
După pasteurozarea compostului, acesta se introduce in ciupercărie, in saci, lăzi sau în strat plan, pe stelaje .
Cantitatea de compost va fi de 80-100 kg/mp sau cca. 15-20 kg/sac.Grosimea stratului plan poate fi de 25-30cm după tasare.
Adus de la pasteurizare şi pus în ciupercarie, compostul se mai poate lăsa 3-5 zile pentru activarea actinomicetelor , după care se va însămânţa.
Norma de miceliu va fi de 0,5-1 kg/mp sau la 100 kg compost.
Însămânţarea se face manual în ţara noastră, prin amestecare uniformă, urmată de tasare puternică, după care pe deasupra se împrăştie 1/10 din kg, miceliu de control. Straturile sau sacii se acoperă apoi cu hârtie absorbantă tip ziar sau cu folie de polietilenă.
După însămânţare se face curăţenie, se aplică un tratament preventiv cu soluţie de Formaldehidă în concentraţie de 0,5 %, se pun termometre în aer şi compost şi se asigură condiţiile optime pentru incubare.
Condiţii de microclimat la incubare
- temperatura în aer de 21-23 grade C ( până începe incubarea poate fi şi 27-28 grade C) ;
- temperatura în compost 26-28 grade C ;
- conţinutul de CO 2 – 2200- 12 000 ( ppm părţi pe milion) ;
- umiditatea relativă a aerului (UR
- ventilaţia 1-3 mc aer/h/mp de cultură cu recirculare 100% ;
- la 3-4 zile de la însămânţare se poate repeta tratamentul cu soluţie de Formaldehida în concentraţie de 0,5% ;
Acoperirea cu turbă
La 12-15 zile de la însămânţare , dupa finalizarea incubării, se aplică pe straturi un amestec de acoperire pe bază de turbă.
Necesarul de turbă este de cca. 25 kg/mp. Inainte de a fi utilizată, turba se pregăteşte prin cernere, i se aplică amendament pentru a fi adusă la un pH optim de 7,2-7,6, se umezeşte la 67-70% şi se dezinfectează termic la 60 grade C cu timp de menţinere de 5- 6 ore la abur.
Se vor îndepărta hârtiile sau folia de pe straturi şi se aplică turbă în strat de 5-6 cm netasat. Inainte de aplicarea ei se verifică straturile pentru a se elimina eventualele pete de mucegai.
A doua zi după aplicarea turbei se face un tratament chimic cu Formaldehidă in concentraţie de 1%, utilizând un litru de soluţie/mp de cultură.
Pentru acoperirea ciupercilor este admisa şi perlita.
Condiţii de microclimat după acoperire
- temperatura în aer 20-22 grade C ;
- temperatura în compost 24-26 grade C ;
- temperatura în turbă 22 grade C ;
- UR 95% cu udări pe pardoseală ;
- continutul în CO 2 – 3000 – 20 000 ppm ;
Prima udare cu apă la temperatura din ciupercărie se va aplica la 2-4 zile de la acoperire când miceliul începe să urce în turbă. Intr-o perioadă de udare de 8-9 zile se vor aplica în total 7-10 litri de apă , în prize de 0,5- 1 litru/mp/zi.
Gratajul sau scarificarea
Lucrarea se executa în a 6-a sau a 9-a zi de la acoperire , când miceliul a urcat în turbă în proporţie de ¾ şi constă în mobilizarea amestecului de acoperire pâna la compost.
Prin scarificare se produce o rupere a cordoanelor miceliene, se evită apariţia ciupercilor în buchete şi se accelerează apariţia butonilor de fructificare.
Condiţii de microclimat dupa grataj
- după grataj, o perioadă de 24-27 ore, nu se introduce aer proaspăt ;
- temperatura în aer se va menţine la 21-22 grade C ;
- temperatura în compost la 24-27 grade C ;
- conţinutul în CO 2 – 4000 – 8000 ppm ;
- ventilaţia 4-6 mc aer/h/mp cu recirculare ;
- nu se mai aplica udări decât cu unele excepţii – cu pulverizare fină a apei pentru a menţine turba umedă.
Şocul termic
Este obligatoriu pentru fructificarea ciupercilor Agaricus bisporus.
Şocul termic se începe la 3-4 zile după grataj, când miceliul a apărut la suprafaţa turbei în proporţie de 80-90% . Acesta durează 3-4 zile şi se realizează prin introducerea de aer proaspăt în proporţie de 30-50%, vara răcit.
Condiţii de microclimat la şocul termic
- temperatura în aer 16-18 grade C ;
- temperatura în compost 18-20 grade C ;
- UR
- concentraţia de CO 2 – 1200-1600 ppm ;
- ventilaţia 6-10 mc aer/h/mp cu 50% aer recirculat ;
Pentru a obţine ciuperci mari, şocul termic se face lent, în 4-5 zile cu temperatura în compost de 19-20 grade C, iar în aer 17-18 grade C. Atenţie la tulpina cultivată !
Pentru a obţine ciuperci mici, şocul termic se face în 2-3 zile, cu temperatura în compost la 18-19 grade C şi temperatura în aer la 16-17 grade C.
Recoltarea ciupercilor
- începe la cca. 20 zile de la acoperire ;
- udarea se reâncepe când ciupercile sunt ca un bob de mazăre, cu 2-2,5 litri apă/mp în reprize de 0,4-1 litru/mp,cu apă la temperatura din ciupercărie ;
- în timpul recoltării se aplică numai pulverizări fine cu apă pe ciuperci, apoi se ventilează, ca ciupercile să nu stea umede o perioadă mai lungă de 1- 2 ore ;
- ventilaţia la primul val de cultură este de 10-12 mc aer/mp permanent, cu 50% aer proaspăt si 50% aer recirculat ;
- temperatura în aer se va menţine la 16-18 grade C în funcţie de mărimea ciupercilor pe care doriţi să le obţineţi ;
- temperatura în compost 18-20 grade C ;
- UR
- Dacă la primul val de recoltă sunt prea mulţi butoni, se face reducerea lor prin udarea cu 0,5 litri apă/mp. Udatul primului se încheie cu 36 ore înainte de primul val. În ultima zi a primului val sau când 70% din primul val a fost recoltat, se începe udarea celui de-al doilea val cu 4-8 litri de apă/mp în 2-3 zile, în prize de 0,5-1 litru apă /mp ;
- se va ridica temperatura în aer cu 1-2 grade c ;
- valurile de ciuperci apar după cca. o săptămână ;
- temperatura în aer la primele 2 valuri se va ridica la 21-23 grade C ;
- UR
- CO 2 1400-1800 ppm ;
- la fel se procedează cu udările şi la valurile 3 şi 4 ;
- producţia la primul val va fi de 8-9 kg ciuperci/mp ;
- la al II-lea val – 8-9 kg ciuperci/mp ;
- la al III-lea val, 4-6 kg /mp ;
- la al IV-lea val, 2-4 kg/mp ;
- al V-lea val, 1-2 kg/mp.
Producţia totala va fi de 25-30 kg/mp/ciclu de cultură.