CIUPERCILE, PRIETEN SI DUSMAN

Despre ciuperci s-a scris si se va mai scrie mult. Si spun aceasta ca ceva firesc, având în vedere sortimentul si numarul de specii, subspecii si forme cât mai variate. Din cca 1 milion de specii de plante ce populeaza Terra, cca 20% sunt ciuperci, dar din cele 100.000 specii sunt descrise numai în jur de 72.000 si sunt consumate în jur de 700 specii în care sunt incluse si cele medicinale. Ca specii medicinale sunt în prezent studiate numai 50 specii iar cultivate comercial numai 20 specii. La noi în tara sunt mentionate 8.700 specii de ciuperci.
Scurt istoric
Ciupercile, fiind organisme inferioare, unele de câtiva zeci de microni, au aparut înca din Cretacic cu 90 milioane de ani în urma, sunt mentionate în Jurasic, cu 20-35 mil. de ani în urma, pâna mai aproape de noi, în Egiptul antic, în urma cu 4.600 ani. Si mai aproape de zilele noastre chinezii sunt detinatorii cunostintelor despre ciuperci înca de la anul 535 Î.Ch.
Patricienii le apreciau atât de mult încât le dedicasera o sarbatoare numita Robigalia, iar poetul Suetonius le preaslavea calitatile culinare în poeziile sale.
Împaratul Claudius 41-54 d.Ch. compara gloria generalilor sai cu o mâncare de ciuperci. Apetitul sau pentru ciuperci i-a fost însa fatal, deoarece împarateasa Agrippina, sotia sa, l-a înlaturat de la putere prin otravire, în favoarea fiului sau, Nero (otravire cu ciuperci sau cu ierburi !). Se mai mentioneaza ca si Tiberius, Marele Buddha, Alexandru I al Rusiei, regele Carol al V-lea al Frantei, Papa Clement al II-lea, ar fi fost otraviti tot cu ciuperci, desi în acele vremuri se foloseau si alte otravuri ca arsenic, beladona, cucuta, matraguna, cianura, care erau mai puternice decât cele din ciuperci.
Din cele mentionate anterior se desprinde concluzia ca ciupercile pot fi si prieteni, dar si dusmani de moarte ai omului. Ca prieteni ciupercile au salvat multe vieti omenesti si de animale prin folosirea Penicilinei, Streptomicinei, Eritromicinei, tot ele sunt a doua sursa de proteina vegetala dupa soia, cu ajutorul lor se obtine biomasa cu microproteine în hrana animalelor, fara ele n-ar fi brânzeturi, cidru, bere si alte bauturi de fermentatie, ele fac bioconversia materiei organice de si din sol. Ca dusmani, pe lânga otravirile accidentale din zilele noastre ele produc alergii, boli la plante, micoze la oameni si animale, micotoxine (Moss în Alexopoules et. al. 1996).
Ciupercile ca aliment valoros
Ciupercile comestibile sunt o sursa importanta de proteine cu 18 aminoacizi (2,7-5%), hidrati de carbon (3,5-10%), saruri minerale de K, Mg, P, Ca, Cu, Fe, Zn, Mn, Se, vitamine mai ales cele din grupa B: B1, B2, B3, B5, B6, B12, vit. C, D, E, acid folic, sunt sarace în grasimi (1-2,2%)dar acestea sunt numai sub forma nesaturata si combinata (agaricine, lecitine, ergosterine, fosfatide). Ciupercile contin putin sodiu, nu contin colesterol, iar prezenta glicogenului în ciuperci, care e caracteristic regnului animal, face ca acestea sa fie numite “carne vegetala”. Din totalul de substanta uscata din ciuperci, proteinele reprezinta în medie 23%, iar din 104 elemente cunoscute, ciupercile contin 50. Structura proteinelor din ciuperci este asemanatoare cu cea din caseina laptelui, albumina din ou si gliadina din grâu. Unele specii contin si acizi organici, malic, tartic.
Ciupercile contin antioxidanti si recent s-a descoperit cu ajutorul unui aparat performant si mai sensibil ca cea mai cultivata specie de ciuperci comestibile, Agaricus bisporus, contine de 40 de ori mai multa ergotioneina fata de germenii de grâu, produs considerat puternic antioxidant, si ce este mai important, prin fierbere cantitatea de antioxidant nu scade.
Un dezavantaj al ciupercilor ar fi acela ca proteinele sunt continute în celule cu membrana bogata în celuloza si chitina care este greu de digerat.
În paduri, fânete, liziere, livezi, în tara noastra exista specii de ciuperci:
- comestibile;
- necomestibile;
- toxice;
- respingatoare;
- halucinogene.
La o evaluare pe anul 2006 s-a prognozat o productie de 1.349 t ciuperci (475 t galbiori, 675 t hribi, 16 t craite, 80 t ghebe, 25 t oite, 38 t pastravi de fag, 25 t trompeta piticilor si 15 t zbârciogi). Din acestea o cantitate redusa este consumata de populatia autohtona pentru consum propriu, iar cantitati însemnate sunt congelate, deshidratate si trec granita spre Italia, Germania si alte tari occidentale.
Ciupercile comestibile au gust si aroma deosebite si de aceea pot fi consumate prin preparare imediata, chiar si crude sau prin conservare. Ele suporta orice asociere cu alte produse sau ingrediente, contribuind semnificativ la îmbunatatirea savorii preparatelor culinare, iar prin conservare nu-si modifica valoarea organoleptica.
Cum sa recoltam ciuperci în siguranta !
Ce spune stiinta de ultima ora! Un grup de cercetatori din Austria de la Universitatea Hagenberg au inventat un telefon mobil ce poate identifica 600 specii de ciuperci. Posesorul telefonului fotografiaza ciuperca fara sa o atinga si introduce poza în memoria telefonului. Dupa câteva secunde apare raspunsul daca ciuperca este sau nu comestibila.
Nu toti oamenii pot recunoaste ciupercile din flora spontana. Cel mai bun sfat este acela de a cumpara ciuperci de cultura proaspete. În cazul cumpararii celor congelate poate aparea fenomenul de oxidare fie înainte, fie în perioada decongelarii.
Ce ciuperci se pot recolta toamna?
În primul rând se pot recolta ghebele, pastravul de fag, hulubitele, Flammulina velutipes, Lepista nuda-nicorete vânat sau vinetele, ciuperca de câmp, de balegar sau ciuperca alba, trufe s.a.
Nu lasati copiii sa recolteze ciuperci !
Deosebirea dintre o ciuperca comestibila si una toxica sau otravitoare este mica, neînsemnata la prima vedere, de aceea se produc numeroase confuzii.
Recunoasterea speciilor se face numai de catre specialisti, dupa aprofundarea caracterelor morfologice. Acesta si datorita faptului ca exista specii de ciuperci otravitoare care seamana mult cu cele comestibile. Pentru o determinare corecta a ciupercilor se iau în studiu urmatoarele elemente: aspectul general, locul unde cresc, forma de aparitie, culoarea, forma palariei si a piciorului, carnea, stratul cu lamele, inelul, valul si sporii prin analiza la microscop.
Exista ciuperci-pereche, adica una comestibila si alta toxica, foarte asemanatoare între ele si foarte greu de deosebit chiar si de catre specialisti.
Pentru a recolta ciuperci din paduri este recomandabil sa aveti asupra dvs. mai multe ambalaje si sa sortati ciupercile pe categorii, cele asupra carora aveti dubii se vor recolta separat.
Pentru începatori se recomanda sa nu se recolteze mai mult de 2-3 specii, iar pentru persoanele venite în vizita în acea zona este bine sa consulte localnicii asupra comestibilitatii lor, deoarece acestia le recunosc mai bine. Criteriul culorii nu este determinant, el poate fi foarte înselator. O ploaie abundenta poate modifica serios culoarea ciupercilor. Unele ciuperci au culoarea identica, dar celelalte parti componente precum forma palariei, piciorul, inelul, volva si altele sunt diferite. Pentru o determinare acasa, va trebui sa recoltati ciuperca întreaga si sa nu o rupeti. Recoltarea se va aplica cu ajutorul unui cutit pentru ca postamentul micelian, partea din sol, sa ramâna pe loc, si astfel veti mai putea recolta ciuperci si anul viitor.
Ciupercile se vor recolta pe timp însorit, nu dupa ploaie când sunt umede, îmbibate cu apa si se pot deteriora si oxida rapid. Pentru recoltare se vor folosi cosuri de nuiele, saculeti de pânza, pungi de hârtie, cutii din carton sau din folie de aluminiu.
Nu se recomanda recoltarea ciupercilor de pe marginea soselelor, autostrazilor, drumurilor, a complexelor industriale, chimice, deoarece acestea sunt zone poluate. Ciupercile pot fi toxice si din cauza metalelor grele sau radioactive acumulate în sol, a emanatiilor de plumb, a pesticidelor, ierbicidelor folosite pentru alte culturi.
De ce oare în cartile de desenat pentru copii, la gradinite si în primele clase, peste tot apare specia de ciuperci Amanita muscaria - palaria sarpelui sau muscarita? Explicatia ar fi aceea ca ea este de culoare rosie si este usor de colorat. Ideal ar fi ca lânga ea sa apara si avertismentul de cap de mort, din care sa se retina ca este toxica si produce moartea. În functie de regiunile geografice ale tarii noastre aceasta specie de ciuperci se întâlneste din iulie pâna în septembrie în paduri de conifere.
Palaria sarpelui prezinta palaria de culoare rosu-intens, cu puncte albe, solzoase, ce dispar dupa ploaie. Nu trebuie pus mâna pe ea, nici nu se va recolta si pune peste alte ciuperci în cos, deoarece si sporii ei sunt toxici. De asemenea nu se vor recolta ciupercile pe o raza de un metru în jurul acestei specii deoarece acestea pot fi si ele toxice.
Nu sunt concludente si nici relevante urmatoarele recomandari care mai apar în unele publicatii, precum:
- carnea ciupercilor otravitoare, la rupere sau taiere, îsi schimba culoarea. Buretele viperei, ciuperca foarte otravitoare, prezinta carnea alba si dupa sectionare.
- ciupercile otravitoare nu devin comestibile dupa fierbere sau oparire;
- nu toate ciupercile consumate de animale sunt comestibile. Cobaiul, de exemplu, este imun la consumul de Buretele viperei. Exista de asemenea ciuperci toxice, viermanoase sau consumate de melci, care pentru om pot deveni fatale.
- lingurita de argint nu se înnegreste în zeama ciupercilor otravitoare, la fiert;
- nu toate ciupercile ce apar primavara sau toamna sunt comestibile;
- nu toate ciupercile ce cresc pe cioate în descompunere sunt otravitoare;
- pe lemn viu cresc si ciuperci otravitoare si comestibile;
- nu toate ciupercile la care se desprinde cuticula sunt comestibile;
- nu toate ciupercile amare, acre sau picante sunt otravitoare;
- nu toate ciupercile ce au miros si aroma agreabile sunt comestibile;
- nu toate ciupercile de culoare violet sau cele cu suprafata vâscoasa sunt necomestibile;
- nu sunt relevante nici alte încercari cu ceapa, patrunjel s.a.
Ciupercile recoltate se recomanda sa se prepare în maximum câteva ore dupa recoltare altfel se oxideaza si pot deveni indigeste. Persoanele care nu au încredere ca ciupercile sunt comestibile este bine sa nu consume. Aceste persoane îsi pot induce teama de otravire si pot manifesta simptome ca de otravire, cu transpiratie abundenta, voma etc.
Pentru preparare se vor folosi vase emailate, din inox, teflon, sticla termorezistenta, ceramica, vase din fonta, întregi si neciobite sau cu smaltul sarit, cu putina apa cu sare si zeama de lamâie sau otet, iar ciupercile se introduc când fierbe apa. Timpul de fierbere este de cca 15 minute. Daca ciupercile prezinta gust iute sau amar se tin în apa rece 5-10 minute, schimbând apa de câteva ori. Dupa spalare cele de culoare alba se stropesc imediat cu zeama de lamâie sau otet 0,3 g/l, pentru a-si pastra culoarea.
La spalare nu se îndeparteaza membrana, pielita, de pe palarie. Se spala numai în momentul folosirii, în jet de apa rece sau se pun câteva minute într-un vas cu multa apa.
Mâncarea de ciuperci este bine sa fie consumata rece. Nu se recomanda sa fie pastrata mai mult timp, la temperatura camerei, iar la frigider maximum 2-3 zile. Mâncarea de ciuperci se altereaza destul de rapid si intra în fermentatie.
La primele simptome de indigestie dupa consum de mâncare din ciuperci este recomandat sa va prezentati la medic si daca e posibil sa puteti descrie ciupercile pe care le-ati consumat. Intoxicatiile cu ciuperci se împart în functie de speciile implicate.
© 2005 Copyright Stiinta si Tehnica SA. All rights reserved.

CIUPERCILE VA UREAZA VIATA LUNGA SI SANATATE

CRACIUN FERICIT, LA MULTI ANI SI UN AN MAI BUN 2012

Ciuperci in paine

CIUPERCI IN PAINE
Am sa va prezint o reteta de paine cu ciuperci, ce pot fi proaspete sau deshidratate.
Ingrediente:
- 200 g bureti;
- 200 g ciuperci, din care se retin cateva feliute pentru décor;
- 450 g faina alba sau integrala;
- 1 galbenus ou;
- 1 lingurita drojdie uscata;
- 1 lingura unt topit;
- 1 lingura ulei;
- 300 ml apa;
- 1 ou batut;
- sare si piper dupa gust.
Preparare :
Buretii si ciupercile spalate,se taie feliute si se calesc in ulei incins timp de un minut. Se condimenteaza. Se lasa la racit dupa care se toaca. Se prepara aluatul din apa calduta, faina cernuta, drojdia dizolvata, untul topit, galbenusul. Se framanta bine, se adauga ciupercile si se lasa la crescut cca o ora intr-un spatiu cald. Intr-o forma de chec unsa cu unt si tapetata cu faina se asaza aluatul si se unge cu ou batut. Se da la cuptor la 180 grade C pentru cca 30 minute. Inainte de a fi gata se decoreaza cu feliute de ciuperci.
Dupa www.reteteculinare.ro

Reishi romaneasca

Reishi sau Ganoderma lucidum-Lingurita zanei

Sporii de Ganoderma sunt catalogati ca fiind cel mai puternic medicament din plante, din lume. Efectul obtinut prin consumul de spori este de 75 de ori mai puternic decat cel obtinut prin consumul din aceleasi ciuperci. Pentru a colecta 1 kg de spori este nevoie de 1000 kg de ciuperci.

Ghebe sau opintici

Recoltate cu totul ocazional in Bucuresti, pe data de 7.12.2011 de pe plop in putrezire. Anul 2011 a fost sarac in ciuperci din flora spontana deoarece a fost un an secetos.

O PARTE DIN BENEFICIILE CONSUMULUI DE CIUPERCI AGARICUS BISPORUS

O PARTE DIN BENEFICIILE CONSUMULUI DE CIUPERCI AGARICUS BISPORUS


champignon, ciuperca de bălegar sau ciuperci comune, ciuperci buton, ciuperci albe, ciuperci de masă, ciuperci champignon, ciuperci crimini, ciuperci elveţiene, italiene, maron, ciuperci cultivate, sau atunci când sunt mature, ciuperci Portobello sau ciuperci crimini



Agaricus bisporus este acum cultivată în cel puţin 70 de ţări din întreaga lume. Ciupercile Agaricus bisporus sau champignon sunt cele mai cunoscute pe piaţa din ţara noastră. Consumul de ciuperci pe cap de locuitor în România era de 345 g în anul 2005 şi acesta nu a crescut foarte mult. Media europeană este de 2,2 kg ciuperci/cap de locuitor/an iar în Olanda este de 4,1 kg. În S.U.A. în anul 2000 consumul era de 4,06 kg/locuitor iar în China de 10 kg.

Ciupercile Agaricus sunt de culoare alba, crem si maron sau bruna.

Proteina vegetală obţinută din ciuperci se află pe locul doi, pe plan mondial după cea din soia. Ciupercile comestibile în general, sunt considerate alimente cu o valoare nutritivă ridicată. Partea comestibilă a unei ciuperci reprezintă mai mult de 3/4 din produsul utilizat de consumator. Compoziţia chimică a ciupercilor diferă de la o specie la alta, în funcţie de stadiul de dezvoltare, de substratul nutritiv pe care cresc, de partea morfologica luată în considerare, perioada de creştere, condiţiile de microclimat etc.

În urma analizelor de laborator s-a stabilit că 100-200 g ciuperci uscate consumate zilnic de către om, pot înlocui consumul de carne. În acest sens un rol important este deţinut de către K- potasiu ce reprezintă 44-47% dintre elementele minerale, oxizii acestuia cu apa dau baze şi participă la menţinerea echilibrului acido-bazic al organismului, iar sărurile de potasiu contribuie la reglarea conţinului de apă din celulele vii. Făcând comparaţie între conţinutul ciupercilor în K faţă de conţinutul din alte legume situaţia se prezintă astfel :

- conţin cu 63% mai mult faţă de dovlecei;

- cu 72% mai mult faţă de mazăre;

- cu 39% mai mult faţă de ardei verde;

- cu 79% mai mult faţă de ceapa verde;

- cu 66% mai mult faţă de tomate;

- cu 47 % mai mult faţă de morcov;

- cu 53% mai mult faţă de varză roşie.

Structura proteinelor din ciuperci este asemănătoare cu cea din cazeina laptelui, albumina din ou, gliadina din grâu, fiind alcătuite din aceiaşi aminoacizi . De asemenea proteinele din ciuperci sunt asemănătoare cu cele din carne şi chiar dacă, din punct de vedere cantitativ, ciupercile conţin mai puţine proteine decât carnea, ele sunt suficiente pentru organsimul uman, fapt pentru care pot fi considerate un aliment complet.

Din totalul de substaţă uscată conţinută de ciuperci, proteinele reprezintă în medie 23%, iar din cele 104 elemente minerale cunoscute, ciupercile conţin 50.

Glucidele, numite în mod curent carbohidraţi (manita, glucoza, trehaloza, zaharoza şi celuloza ) şi alte substanţe lipsite de azot (glicogen, chitină, hemiceluloză etc.), sunt substanţe organice cu rol important în metabolism, fiind constituienţii fundamentali ai materiei vii. Glucidele din ciuperci sunt formate din glicogen, asemănător cu cel din carnea animalelor. Lipidele (substanţe grase) sunt substanţe organice insolubile în apă, dar solubile în solvenţi organici, fiind constituienţii principali ai organismelor vii. Lipidele în ciuperci se află numai sub formă combinată de (agaricine, lecitine, ergosterine, fosfatide).

Acidul linoleic este principalul acid gras nesaturat al lipidelor din ciuperci şi compusul de aromă al acestora indiferent de tulpină sau stadiul de dezvoltare al lor. Din cei 10 aminoacizi, acidul linoleic se află în concentraţie de 63-74% din totalul acizilor graşi. Acidul linoleic este recunoscut ca fiind principalul constituent volatil al aromei şi care reprezintă un bun parametru pentru aprecierea calităţii şi gustului ciupercilor. La tulpinile brune, eliberarea compuşilor aromei este mai mare decât la tulpinile albe, indiferent de stadiul de dezvoltare.

În structura proteinelor complexe din ciuperci, cu caracteristici şi asemănare mai mult cu cele ale animalelor decât cu cele ale plantelor, sunt prezenţi 10 aminoacizi, dintre care 8 esenţiali pentru om. Ciupercile sunt singurele plante ce conţin vitamina D, din acest grup cea mai importantă este vitamina D 2 (calciferol) al cărei rol esenţial este resorbţia calciului şi fosforului alimentar şi este specifică în carnea de peşte.

Ciupercile proaspete conţin 28 calorii, comparativ cu tomatele -15, varza-19, carnea slabă de vită-80.

Ciupercile Agaricus (bisporus şi bitorquis), prin conţinutul lor în vitamine şi săruri minerale, sunt considerate energizante şi mineralizante, recomandate în perioada de convalescenţă. Unii nutriţionişti mentionează că aceste ciuperci au şi virtuţi antialergice.

Calitatea de aliment complet al ciupercilor a reieşit şi din faptul că unii cercetători s-au hrănit timp îndelungat numai cu ciuperci, fără ca organismul lor să fie afectat. Ciupercile de cultură au proprietăţi stimulative, organice şi cerebrale şi sunt remineralizante pentru organismul uman. Testările a 11 specii de ciuperci, în majoritate comestibile printre care şi champignon, au dovedit a avea o acţiune inhibitoare faţă de virusul poliomielitei, verificări ce au fost confirmate în laborator pe cobai şi maimuţe.

Cultivatorii francezi de ciuperci, nu sunt afectaţi de cancer, de unde s-a emis ipoteza că champignon, sunt producători potenţiali ai unor acţiuni metabolice capabile să stopeze şi să vindece afecţiunile canceroase.

Au de asemenea gust şi aromă deosebite şi de aceea pot fi consumate ca aliment de bază pentru cei sănătoşi sau ca aliment dietetic pentru diabetici, deoarece nu conţin amidon care în organism se transformă în zahăr.

Pentru unele persone ciupercile pot fi greu digerabile şi în acest caz se recomandă a se consuma cantităţi reduse şi să fie introduse în alimentaţie gradual.

O dată cu introducerea aparaturii de laborator tot mai performante şi mai sensibile s-a reuşit în S.U.A. la sfârşitul anului 2005 să se determine importante cantităţi de ergotioneină în ciupercile de cultură Agaricus bisporus. Concluzia care s-a desprins este aceea că cele mai consumate ciuperci din lume conţin de 12 ori mai mulţi antioxidanţi decât germenii de grâu şi de 4 ori mai mult decât ficatul de pasăre, sursele principale de ergotioneina menţionate ca antioxidanţi până la acea dată. Ergotioneina este un metabolit unic, produs şi de ciuperci, ce s-a dovedit a avea proprietăţi antioxidante şi asigură protecţia celulelor umane la îmbolnăviri. Ergotioneina este un amino acid care ajuta, de asemenea, în mod special pentru a preveni deteriorarea oxidativa a ADN-ului (materialul nostru genetic) şi a proteinelor. Şi un alt aspect deosebit de important este acela că prin fierberea ciupercilor nu scade cantitatea acestui antioxidant.

Agaricus bisporus, conţine cantităţi mari de antioxidanţi, reprezentaţi prin compuşi fenolici precum 4 - (hidroximetil)-fenil radical. Agaricus conţine, de asemenea acid linoleic conjugat cu antioxidanţi. Ciuperci crimini furnizeză o cantitate excelentă de seleniu, şi alta foarte bună de zinc şi mangan. Toate cele trei mineralele sunt substanţe nutritive antioxidante şi sunt, de asemenea, necesare pentru funcţionarea enzimelor antioxidante. Agaricus bisporus este o sursă excelentă de hrană, oferind o gamă largă de vitamine, minerale, carbohidraţi, proteine şi fitonutrienţi care sunt importante pentru sănătatea umană. Aceşti fitonutrienti includ tipuri speciale de carbohidraţi (de exemplu, moleculele de polizaharid-cum ar fi beta-D-glucani sau fucogalactane) şi compuşi organici speciali numiti hidrazine şi hidrazide. Agaricus bisporus furnizează minerale seleniu, cupru, potasiu, fier si zinc, precum şi o gamă largă de vitamine, inclusiv tiamina, riboflavina, acid pantotenic, niacina si vitaminele C şi D. Intr-un articol din National Times din martie 2008, Susan Bowerman raporta că rata de vitamina D, conţinută de Agaricus bisporus creşte în mod semnificativ atunci când ciupercile sunt expuse la impulsuri scurte de lumina UV, înainte sau după recoltare. Ciuperci cu un nivel ridicat de vitamina D îşi pierd culoarea caracteristică albă - dar vitamina D conţinută se poate ridica la 800 UI pe porţie.

Vestea bună pentru vegetarieni, ale căror surse de seleniu sunt limitate este că o porţie de ciuperci crimini furnizează aproximativ o treime din valoarea zilnică recomandată. Ciupercile albe şi Portabella sunt de asemenea surse bune de seleniu.

LA MULTI ANI PENTRU TOTI ROMANII DIN TOATA LUMEA

Crescatoria de prepelite

Tehnologie de crestere de la A la Z, cu rase, anatomie, adaposturi, incubatia, crestere, hrana, principalele boli cu prevenire si combatere, valorificarea carnii, oualor, deseurilor, preparate culinare cu carne si oua de prepelita. Cost 27 ron, color, 144 pag. format mic.

Shiitake in cosmetice- Ciuperca secolului XXI

Shiitake-Lentinus edodes mai ascunde multe secrete. Iar alte informatii nu au ajuns la noi. Extracte din aceasta ciuperca medicinala si comestibila stau la baza unei creme pentru ten, care reface celulele superficiale ale pielii, creste fermitatea si devine neteda, reducand astfel semnele imbatranirii. Si toate acestea in timp ce noi dormim, fiind o crema pentru noapte. Pret 15 dolari, tara de origine, Canada.

Totul despre ciuperci cu Dr. Ing. Ioana Tudor: GANDURI PENTRU 2012

Totul despre ciuperci cu Dr. Ing. Ioana Tudor: GANDURI PENTRU 2012

GANDURI PENTRU 2012

SA FIU SANATOASA SI SA PUBLIC CEL PUTIN 3 CARTI :  Producerea miceliului, shiitake-Lentinula edodes, Apiterapia. Sa reusesc sa sustin CURSUL de ciupercar oriunde in tara.

SHIITAKE a fost cultivata in Romania in 1984 pe butuci de carpen, plop, mesteacan, fag

SHIITAKE, LENTINUS EDODES, LENTINULA EDODES, CIUPERCA PARFUMATA, CIUPERCA NEAGRA DE PADURE, CIUPERCA GALBENA DE STEJAR, CIUPERCA PADUREA NEAGRA, PAINISOARA PESTRITA, DONKU, XIANG GU, SHIANG GU, SHIANGU KU




Este supranumita Regele sau Monarhul ciupercilor.

Este considerata o ciuperca superaliment alaturi de brocoli si afine.

Nu contine zaharuri, sare si grasimi.

Contine fibre, vitamine din complexul B: 1,2,3,6 si acid folic, vitamina D2, minerale esentiale precum K,Cu,P,Fe si SELENIU care este un puternic antioxidant.

Creste nativ in Asia : Japonia, China, Coreea.

Datorita virtutilor ei medicinale se afla pe locul II in lume privind cultura. China produce 40% din productia mondiala de ciuperci printre care si shiitake, adica 1.309,497 tone in anul 2003. Pe locul 2 este S.U.A.

Virtuti medicinale : fortifica imunitatea, antiviral, antifungic, cardiotonic, hipocolesterolemic, hipoglicemic, hipotensiv, antitumoral.

Shiitake poate fi luata in cultura si in tara noastra, exista producatori de miceliu.

Se poate cultiva de butuci de lemn din speciile foioase sau pe rumegus de foioase.

Tehnologia de cultura, conditiile de microclimat, ingrijire, randament sunt prezentate in cartea : CULTURA CIUPERCILOR PENTRU INCEPATORI, la 25 ron.
Sper ca in anul 2012 sa pot publica o lucrare numai despre SHIITAKE.

In Romania, primele fructificatii le-am obtinut din Tulpina 505 din Colectia de macromicete de la Vidra-Ilfov, pe carpen, plop, mesteacan, fag in anul 1984, iar lucrarea a aparut in 1985 in Rev. Productia vegetala-Horticultura nr. 8 , Mateescu N., si Ioana Tudor. Precizarea este facuta pentru cei care au postat pe internet ca ei au obtinut pentru prima data ciuperci shiitake in Romania.

TRUFELE, Tuber melanosporum, Tuber magnatum, Tuber aestivum, Tuber brumale,Tuber macrosporum

IMPORTANŢA ALIMENTARĂ A TRUFELOR


Mâncarea zeilor a suscitat interesul oamenilor din cele mai vechi timpuri ajungându-se în prezent la cultivarea acestora deoarece din flora spontană au devenit din ce în ce mai puţine datorită schimbărilor climatice şi aconsumului crescător an de an. Trufele sunt considerate un aliment complet datorită substanţelor pe care le conţin venind în ajutorul digestiei. Prin aromele conţinute satisfac toate simţurile omului cu influenţe pozitive asupra psihicului.

Trufele ca orice CIUPERCA, conţin 75-85% apă şi numai 25% substantă uscată. Proteine conţin 4,5 % şi 37 Kcal la 100 g trufe proaspete. În procente conţin :

20,40 % substanţă organică ;

2,40% azot ;

2,20% cenuşă ;

18,90% acid fosforic ;

2,40% acid sulfuric ;

0,41% clor şi iod;

7,48% carbonaţi;

8,85% magneziu;

23,77% potasiu ;

0,60% sodiu ;

7,50% peroxid de Fe şi Al ;

28,05% silice ;

10,04% acid carbonic şi dioxid de Mg.

Proteinele din trufe conţin următorii aminoacizi: leucina, treonina, lisina, metionina, triptofan, valina, fenilalanina, isolaeucina, istidina precum şi glucide solubile 0,17-0,36%. Lipidele sunt în jur de 2% dintre care acizi graşi nesaturaţi, acizi graşi esenţiali şi utili pentru a ţine la valori normale colesterolul. În pereţii celulari există un aminopolisaharid similar cu chitina din scheletul insectelor.

Conţin vitamine în cantităţi reduse, precum cele din complexul B şi PP, E precum şi săruri minerale : K, P, Na, Ca, Zn, Cu, Se şi Mg.

Aroma din trufe conţine steroizi similari cu cei produşi de o scroafă în călduri, de aici sârguinţa cu care căutau porcii aceste daruri ale naturii.

Cu aparutura modernă din zilele noastre s-au identificat peste 200 de substanţe volatile în specia T.melanosporum. Printre acestea sunt : alcool, ketone, aldehide, compuşi aromatici şi compuşi ai sulfului.

Toate acestea si multe altele se pot lectura in cartea TRUFELE, prima de acest gen din tara noastra. Prêt 19 lei.

Totul despre ciuperci cu Dr. Ing. Ioana Tudor: TRUFELE

Totul despre ciuperci cu Dr. Ing. Ioana Tudor: TRUFELE: IMPORTANŢA ALIMENTARĂ TRUFELOR Mâncarea zeilor a suscitat interesul oamenilor din cele mai vechi timpuri ajungându-se în prezent la culti...

LISTA DE FIGURI COLOR - Albinele si albinaritul

Lista de figuri




Figura 1 - Pictură rupestră cu recoltare de miere de la albine sălbatice

Figura 2 - Monedă argentiniană

Figura 3 - Monedă slovenă cu Apis mellifera

Figura 4 - Apis dorsata

Figura 5 - Apis cerana

Figura 6- Albina europeană

Figura 7- Apis mellifera carniola

Figura 8- Apis mellifera caucasica

Figura 9- Apis mellifera carpatica

Figura 10 - Părţile morfologice ale albinei

Figura 11 - Albina lucrătoare şi capul său

Figura 12 - Trântorul şi capul său

Figura 13 – Lucrătoare, trântor şi regină

Figura 14 - Matcă şi capul său

Figura 15 - Ochii albinei

Figura 16 - Antenele albinei

Figura 17-Aparatul bucal

Figura 18 - Trompa albinei

Figura 19 - Toracele albinei

Figura 20 - Aripile albinei

Figura 21 - Aripă de albină- detaliu

Figura 22 - Picioarele albinei lucrătoare

Figura 23 - Picior posterior

Figura 24 - Abdomenul albinei

Figura 25 - Aparatul digestiv, primele segmente

Figura 26 - Aparatul digestiv, ultimile segmente

Figura 27 - Tubul digestiv

Figura 28 - Aparatul respirator al albinei lucrătoare

Figura 29 - Sistemul nervos

Figura 30 - Aparatul circulator

Figura 31 - Organele genitale la matcă

Figura 32 - Comunicarea între albine

Figura 33 - Dansul albinelor, de semnalizare

Figura 34 - Muşchii zborului

Figura 35 - Aparatul vulnerant sau de apărare

Figura 36 - Analizorii vizuali la albină

Figura 37- Complex cerebral

Figura 38 - Stadiu de dezvoltare

Figura 39- Larva de albină

Figura 40 - Nimfă

Figura 41- Albină lucrătoare ieşind din celulă după ce a tăiat căpăcelul de ceară

Figura 42 - Ciclul de dezvoltare

Figura. 43 - Regina africană

Figura 44 - Botci din care vor ecloza mătci

Figura 45 - Culorile de marcare a mătcilor

Figura 46 - Trântori

Figura 47- Albine lucrătoare

Figura 48 - Albină culegând polen

Figura 49 - Ouă depuse în alveole

Figura 50- Şopârlă mumificată, în stup

Figura 51 - Faguri cu miere în copac

Figura 52 - Albine în zbor de orientare

Figura 53 - Adăpător

Figura 54 - Albină cu polen

Figura 55 - Culegătoare de propolis

Figura 56 - Stupi

Figura 57 - Stupi marcaţi

Figura 58 - Stupină

Figura 59 - Stup orizontal

Figura 60 - Stup vertical cu magazin

Figura 61 - Interiorul unui stup



Figura 62 - Stup multietajat varianta 1

Figura 63 - Stup multietajat varianta 2

Figura 64 - Stupi din poliuretan

Figura 65 - Stup cu urdiniş

Figura 66 - Afumătorul

Figura 67 - Colectorul de polen, după apiardeal.3xforum.ro

Figura 68 - Dalta apicolă

Figura 69 - Dispozitiv pentru fixarea sârmelor pe rame

Figura 70 - Extractorul de miere

Figura 71 - Masca apicolă

Figura 72 - Costum apicol

Figura 73 - Perie apicolă

Figura 74- Amplasarea bilaterală a rezervelor de hrană în cuib

Figura 75 - Amplasarea rezervelor de hrană la ME

Figura 76 - Schema aerisirii cuibului unei familii de albine pe timpul iernii

Figura 77 - Gratie contra rozătoarelor

Figura 78 - Polen, detaliu

Figura 79- Adăpător, alt model

Figura 80 - Hrănirea albinelor cu turte

Figura 81 - Hrănitor de primăvară, montat

Figura 82- Păstura

Figura 82 - Roirea, schemă

Figura 83 - Botci naturale pentru matcă

Figura 84 - Roi natural

Figura 86 - Tratament antivarroa, T.Boncescu

Figura 87 - Stupi în zăpadă

Figura 88- Sacrbrood Virus -SBV pe larvă

Figura 89- Virusul paraliziei cronice CPV sau virusul bolii negre

Figura 90 - Deformări de virus- Deforme Wing Virus -DWV

Figura 91 - Virus în celule- Black Queen cell Virus – BQCV

Figura 92 - Albine moarte de CCD

Figura 93 - Loca americană

Figura 94 - Loca europeana

Figura 95 - Atac de Ascosphaera apis, detaliu

Figura 96 - Ascoferoza

Figura 97 - Atac de Aspergillus flavus

Figura 98 - Melanosella mors apis

Figura 99 - Albină afectată de Nosema apis

Figura 100 - Nosemoză

Figura 101 - Urme de nosemoză, diaree

Figura 102- Nosema sp., ciclul de înmulţire

Figura 103 - Nosema ceranae

Figura 104 - Chişti în tuburile Malpighi

Figura 105 - Acarapis woodi

Figura 106 - Trahee parazitată

Figura 107 - Braula coeca

Figura 108 - Albină cu brauloză

Figura 109 - Varroa jacobsoni

Figura 110- Varroa pe pupă

Figura 111 - Atac de varroa pe abdomenul mătcii

Figura 112 - Albina infestată cu varroa

Figura 113 - Atac de Varroa-stânga şi Nosema- dreapta

Figura 114 - Tropilaelaps clareae

Figura 115 - Senotainia tricuspis

Figura 116- Meloe proscarabeus

Figura 117 - Meloe variegatus, adult, larvă, prepupă, pupă

Figura 118- Albine intoxicate, după I.D.S.A. 2003

Figura 119 - Galleria mellonella – fluture

Figura 120 - Galleria mellonella – larve

Figura 121 - Ciclul biologic la găselniţă

Figura 122- Atac pe figure de găselniţă mare

Figura 123 - Achroea grisella

Figura 124 - Fluturele cap de mort

Figura 125 - Capul fluturelui

Figura 126 - Vespa crabro- gărgăunul

Figura 127 - Vespa germanica sau vulgaris- viespea comună

Figura 128- Vespa silvestris

Figura 129 - Vespa gallica

Figura 130 - Philanthus apivorus

Figura 131 - Philanthus apivorus paralizând o albină

Figura 132- Furnici

Figura 133 - Urechelniţa comună- Forficula auricularia

Figura 134 - Lithobius forficatus

Figura 135 - Prigorii

Figura 136- Ciocănitoarea

Figura 137- Picus viridis

Figura 138- Piţigoi

Figura 139 - Piţigoi mare

Figura 140- Sticletele, Carduelis carduelis

Figura- 141 - Şoarece şi distrugerile din stup

Figura 142- Aethina tumida

Figura 143- Protaetia opaca

Figura 144 - Albine prinse în spicul de mohor, după Molotoi C.

Figura 145 - Haine din albine

Figura 146 – Înţepătură

Figura 147- La nuntă îmbrăcaţi în albine

HRIBI LA VAMA IN BUCOVINA 2011, SEPT.

FESTIVALUL HRIBULUI LA VAMA, BUCOVINA

La VAMA in Bucovina a avut loc anul acesta in septembrie, a IV-a editie a Festivalului HRIBULUI. Ma bucur sa aud de aceasta initiativa si o fac cunoscuta si altor amatori de hribi.

ALTFEL DE CIUPERCI

ALBINELE SI ALBINARITUL

ALBINELE si albinaritul pentru incepatori, carte color cu 300 pag. ce cuprinde cresterea, ABC in stuparit cu amplasare stupina, alegerea stupilor, a familiilor, hranire, reproductie, calendar apicol, boli, malformatii, intoxicatii si tratamente, daunatori si dusmani, prim ajutor la intepaturi, cutiozitati. PRET 43 RON.

Banc despre ciuperci si O ciuperca gigant

Dar de acestea ce aveti de spus. Unele sunt frumoase iar altele gustoase

VA PLAC ACESTE CIUPERCI ?

INDAGRA 2011, 19-23 oct.

CARTI tehnologie ciuperci

Autor, vand si cu plata ramburs in toata tara prin posta sau curier rapid, urmatoarele carti : Tehnologie champignon, Pleurotus, TRUFE, Ciuperci comestibile si medicinale, Ganoderma, Shiitake, Flammulina, Schizophyllum s.a., Retete culinare si conserve cu ciuperci, Cultura ciupercilor pentru incepatori, Manualul culturii ciupercilor, GHIDUL ciupercilor din flora Romaniei, Sanatatea la indemana oricui, Rase de caini, Cresterea melcilor terestri, CAFEAUA, Crescatoria de prepelite.

CONSULTANTA PENTRU CIUPERCARIE IN TOATA TARA

Specialist ofer consultanta pentru infiintare ciupercarie clasica-gospodareasca sau intensiv-industriala, cu sau fara proiect,  pentru Agaricus=champignon, Pleurotus=pastrav de fag, TRUFE, Lentinus edodes=shiitake, Ganoderma lucidum- lingurita zanei, si alte specii, in toata tara. Ofer consultanta tehnologica ciupercariilor deja infiintate de Agaricus si Pleurotus, privind microclimatul, lucrari de ingrijire, prevenirea bolilor si daunatorilor, igiena, recoltare, ciupercarie biologica, etc. Tel. 0745420536.

Polistiren expandat din ciuperci

Pe langa rosii si ardei, in gradina viitorului am putea “cultiva” si ambalaje, scrie LiveScience. Un nou produs fabricat din deseuri provenind din agricultura si tulpini de ciuperci, denumit Mycobond, a fost inventat in Statele Unite ale Americii.
Pentru producerea materialului compozit este nevoie de o optime din cantitatea de energie necesara fabricarii ambalajelor traditionale. De asemenea, procesul presupune emiterea a o zecime din cantitatea de dioxid de carbon emanata la fabricarea polistirenului expandat clasic.
Gavin McIntyre si Eben Bayer, studenti la Institutul Politehnic Rensselaer, din Troy, New York (SUA), elaboreaza o metoda noua si mai putin energofaga de sterilizare a reziduurilor din agricultura, prin intermediul careia sunt “ucisi” sporii care, altfel, ar putea concura cu ciupercile.
Sursa: Adevarul

Atmosfera va fi plina de ciuperci

Cantitatea si diversitatea ciupercilor care plutesc prin atmosfera vor fi mult mai ridicate decat ne asteptam, potrivit unei noi cercetari germane publicate in revista de specialitate “Proceedings of the National Academy of Sciences”.
Studiul demonstreaza faptul ca noi inhalam intre 1 si 10 spori fungici de fiecare data cand inspiram.

Rezultatele trebuie luate in seama atata vreme cat se stie ca numeroase ciuperci declanseaza alergii, provoaca maladii la oameni si la animale si “otravesc” plantele.

Sporii fungici joaca, de asemenea, un rol important in formarea norilor. Oamenii de stiinta stiu de multa vreme ca ciupercile constituie o proportie semnificativa in multitudinea de particule minuscule ce plutesc prin atmosfera in zonele urbane, dar si in mediile naturale, cum ar fi padurile tropicale.
Cu toate acestea, pana acum diversitatea acestor ciuperci aerogene nu a fost inca documentata.
Sursa: Adevarul

Energie alternativa, ciuperci modificate genetic

Energie alternativa, ciuperci modificate genetic


Alatura-te comunitatii EcoSapiens

Cercetatorii francezi ai Institului francez al petrolului in colaborare cu CEA din Franta fac cercetari, care au ajuns in stare avansata, in vederea obtinerii unui nou tip de carburant de sinteza, un lichid pornind de la biomasa. Din acest punct de vedere, un anumit microorganism a atras atentia cercetatorilor francezi, si anume Trichoderma reesei, o ciuperca cu filament descoperita in Pacificul de Sud, in timpul celui de-al Doilea Razboi mondial. S-a ajuns la concluzia ca ar contine anumite enzime responsabile de degradarea echipamentelor armatei americane, distrugand orice era din bumbac, deci cu putere mare de degradare a materiilor vegetale.
Bernard Henrissat si echipa condusa de el au decodat genomul acestei ciuperci si au stabilit ca pot studia ce gene ar putea fi adaugate genomului( adica sa fie modificate genetic) in cauza in vederea maririi capacitatii enzimelor continute in ciuperca in producerea bioetanolului. Asadar sa speram ca vor avea succes cercetarile francezilor , si ca Romania va fi dispusa sa foloseasca acest nou produs( va dura evident cativa ani buni), avand in vedere numarul tot maimare al masinilor de lux si fite consumatoare de combustibili fosili.


Articol de: Ruxandra Manea

IN CURAND O NOUA CARTE DESPRE PRODUCEREA MICELIULUI DE CIUPERCI

E VREMEA HRIBILOR

CURS de CIUPERCAR, acreditat

Specialist certificat de catre CNFPA ca FORMATOR caut Camera Agricola sau Societate comerciala cu ciupercarie, certificate, pentru desfasurare CURS de ciupercar, teoretic si practic, in toata tara. Detin suport de curs, carti tehnologie. Tel. 0745420536.

Combustibilul viitorului: ciuperca din care se extrage motorina

O echipa de cercetatori din cadrul Montana State University a identificat in Patagonia o planta care produce compusi asemanatori cu cei ai motorinei. Oamenii de stiinta sunt increzatori ca descoperirea va revolutiona perspectiva asupra combustibililor.




Denumita myco-diesel, ciuperca poate reprezenta in viitor o alternativa viabila a combustibilului clasic. Gary Strobel, seful echipei de cercetatori, calatoreste in lumea intreaga pentru a identifica plante exotice care contin microbi benefici. Acesta a gasit ciuperca in padurile tropicale din Patagonia. La o analiza mai amanuntita, Strobel a observat ca planta, cunoscuta sub denumirea stiintifica de Gliocladium roseum, poate produce gaze. Testele au aratat ca in conditiile in care nivelul de oxigen este scazut, specia produce compusi asociati in mod normal cu motorina, obtinuta din petrol.



“Acestea sunt primele organisme care au capacitatea de a produce aceiasi compusi ca si cei regasiti in combustibilul diesel traditional. Este o descoperire epocala. Intrebarea principala este ce anume ii produce. Daca vom identifica mecanismul de functionare, putem eficientiza producerea acestui nou tip de combustibil, care va reprezenta o alternativa viabila a celor clasici”, a declarat Gary Strobel.



Sursa: Science Daily

O CIUPERCA UCIGASA IN CHINA

O ciuperca de mici dimensiuni, putin cunoscuta de oamenii de stiinta, a ucis pana in prezent peste 400 de persoane in China.

Timp de 30 de ani, o parte din satenii care locuiau in unele vai din provincia Yunnan mureau inexplicabil in timpul sezonului ploios, cauza mortii, fiind la prima vedere, de natura cardiaca.

In urma unei anchete care s-a intins pe 5 ani de zile, cercetatori din cadrul Chinese Center for Disease Control and Prevention au identificat "faptasa" sub forma unei ciuperci (numita de localnici Mica Ciuperca Alba), apartinand genului Trogia.

Ciuperca in cauza contine trei aminoacizi foarte toxici pentru om.

Provincia Yunnan este celebra pentru ciupercile salbatice care cresc pe aceste meleaguri, multe specii fiind trimise la export, la preturi exorbitante. Familiile care traiau din comercializarea ciupercilor obisnuiau sa se hraneasca frecvent cu Mica Ciuperca Alba, deoarece aceasta avea o valoare comerciala scazuta.

"Auzisem povesti de necrezut depre oameni care mureau subit in timpul conversatiilor. Circa doua treimi din victime experimentau cu cateva ore inaintea mortii simptome diverse, precum greata, palpitatii, ameteli si oboseala", declara Dr. Zhang Shu, un reputat cardiolog chinez.

Studiile ulterioare au descoperit ca toxinele din ciuperci deveneau mai puternice in urma contactului cu bariu, un metal greu aflat in concentratii mari in apa de baut a localnicilor.


Sursa: BBCNews

O CIUPERCA DE O JUMATATE DE TONA, IN CHINA

Cel mai masiv corp de fructificaţie al unei ciuperci, documentat până în prezent, a fost descoperit crescând pe partea inferioară a unui copac din China.

Corpul de fructificaţie ("ciuperca" propriu-zisă, adică partea externă a organismului, care are şi o parte subterană) are o lungime de peste 10 metri, o lăţime medie de 80 centimetri şi cântăreşte 400-500 kg.

Despre noua ciupercă gigant, care a depăşit recordul anterior al unei ciuperci ce creştea în Kew Gardens, Marea Britanie, se crede că are cel puţin 20 de ani.

Primul exemplar al unei ciuperci gigantice din această specie (Fomitiporia ellipsoidea) a fost găsit de către oamenii de ştiinţă în 2008, în provincia Fujian din China, de către profesorul Yu-Cheng Dai de la Academia Chineză de Ştiinţe din Shenyang, împreună cu asistentul său, dr. Cui.

Noul exemplar, ciuperca descoperită de cei doi cercetători anul trecut, în provincia Hainan, este o ciupercă perenă din familia Polyporaceae, de tipul celor numite popular iască. Fiind perenă, aceasta poate trăi mai mulţi ani, crescând întruna, ceea ce îi permite să ajungă la o asemenea dimensiune.

Prin colonizarea trunchiului unui copac căzut, ciuperca a avut la dispoziţie o mare cantitate de lemn putred pentru a se hrăni, acest lucru contribuind la creşterea ei.

Corpurile de fructificaţie ale ciupercilor reprezintă etapa sexuată din ciclul de viaţă al acestor organisme; ele produc spori, care asigură perpetuarea speciei.

Testele realizate pe exemplarul descoperit au estimat că ciuperca descoperită conţine aproximativ 450 de milioane de spori.

Sursa: BBC

CARTI CIUPERCI

CIUPERCARIE DE PLEUROTUS, NOUA, DE VANZARE

INTRE PANCIU SI SOVEJA, JUD. VRANCEA
 Cuprinde 2 solarii termoizolate in suprafata de 324 mp + anexe, amplasate pe un teren de 4500 mp imprejmuit cu plasa de sarma si stalpi din beton. Solariile sunt complet echipate pentru incalzire, racire, umidificare aer, indrodus si evacuat cel uzat. Zona splendida, intre paduri, nepoluata. Pret 60.000 euro usor negociabil. Prezinta toate actele in ordine. tel. 0745420536, Ioana Tudor

CURS DE CIUPERCAR, ACREDITAT

Specialist certificat de catre CNFPA ca FORMATOR caut Camera Agricola sau Societate comerciala cu ciupercarie, certificate, pentru desfasurare CURS de ciupercar, teoretic si practic, in toata tara. Detin suport de curs, carti tehnologie. Tel. 0745420536.

PLEUROTUS spp. se poate cultiva pe cca. 200 deşeuri de pe Terra

După anul 2000 populaţia globului se etimeayă că va atinge 6 miliarde locuitori. Cca. jumătate din aceştia sunt săraci, înfometaţi, bolnavi.


Se apreciază că numai 25 % din volumul de paie de cereale ce se ard într-un an pe GLOB, ar putea aduce 317 milioane tone de ciuperci proaspete pe an, după Chang şi Miles, 1989. Dar în prezent consumul de ciuperci este de 3 g/zi, deci de numai 6 milioane tone.

Cunoscând faptul că 200 g ciuperci pot înlocui 100 g carne ca sursă de proteină, iar 30% din populaţie are deficit de proteine, aceste aspecte se pot îmbunătăţi prin cultura ciupercilor Pleurotusa spp.- păstrăv de fag, bureţi sau ciuperci stridie-oyster. Prin cultură se pot obţine 360 mil.tone ciuperci proaspete din totalul de 600 mil. tone de deşeuri uscate disponibile din agricultură şi silvicultură. Autorul articolului face o inventariere a acestor deşeuri pe continente, zone, ţări şi ajunge la cifra 200. Articol preluat după Josef Poppe, Universitatea Gent, Belgia, 2004.

Cu numai 21 lei, puteti avea tehnologia la îndemână pentru a obţine ciuperci proaspete în gospodăria dvs.