Ciupercile medicinale considerate *daruri ale zeilor*sau *elixire ale vietii* sunt folosite de mii de ani în medicina tradiţională chineză pentru tratarea multor forme de tulburări imune. Farmacopeea chineză recunoaste peste 100 de specii de ciuperci. Prezentări ale efectelor medicinale ale ciupercilor apar încă din cele mai vechi scrieri ale medicinii tradiţionale chineze. Astfel, în tratatul „Shen Noug Pen Ts’ao Jing“ (100-200 d.H.) se descriu Ganoderma lucidum, Poria cocos, Tremella fuciformis şi altele. Cea mai renumită lucrare de medicină tradiţională chineză, „Pen Ts’ao Kang Mu“ redactată de Li Shi-Zhen în timpul dinastiei Ming şi publicată în 1575 oferă date despe 20 de specii de ciuperci medicinale . Astazi,multe din ele stau la baza a numeroase remedii produse în special de companiile farmaceutice japoneze, coreene şi chineze şi sunt folosite în clinici din întreaga lume in tratarea diverselor afectiuni:
-hipertensiunea arteriala
- ateroscleroza
- artrita
- diabetul zaharat
- ulcer gastric si duodenal
- obezitatea
- tumorile canceroase
- infectiile virale si multe alte afectiuni.
Un principiu fundamental al medicinei orientale este reglarea homeostaziei organismului privit ca întreg. Ciupercile medicinale sunt foarte utile , datorită reechilibrării sistemului imunitar. În medicina chineză tradiţională ciupercile medicinale sunt încadrate în terapia Fu Zheng, omologul imunoterapiei actuale, fiind folosite pentru a creşte rezistenţa la orice tip de îmbolnăvire şi pentru a normaliza funcţiile organismului. Ele sunt utilizate pentru a trata deficienţele de QI, sânge, YIN sau YANG (în special pentru deficitul de YANG al rinichiului).
De-a lungul timpului diverse clase de compuşi, cum ar fi unele proteine, peptide, lipopolizaharide, glicoproteine şi derivaţi lipidici au fost clasificate ca fiind substanţe cu efect asupra sistemului imun. Dintre aceştia, polizaharidele au o acţiune imunomodulatoare (pot amplifica sau reduce activitatea sistemului imun),compusii activi imunostimulatori prezenţi în ciupercile medicinale nu sunt toxici, neavand efecte secundare notabile şi pot fi administrate în siguranţă chiar şi în timpul sarcinii şi al alăptării.De altfel, majoritatea acestor ciuperci sunt folosite şi ăn alimentaţie pe scară largă.
Principalele specii de ciuperci medicinale sunt următoarele:
Ganoderma lucidum sin. Fomes– lingura zânei (rom.); rei-shi (japon.) sau chinez, Ling-zhi (chin.); ciupercă nealimentară, folosită doar pentru calităţile sale medicinale speciale
Lentinus (Lentinula) edodes – shii-take (japon.); ciuperca parfumata Phellinus linteus- iasca, nealimentara Poria cocos- Fu Ling
Auricularia auricula – Urechea lui Iuda, Burete de soc
Hericium erinaceus, si comestibila
Grifola frondosa – maitake (japon.)si comestibila
Flammulina velutipes – Ghebe de toamnă si ekoki pentru cele de cultura, si comestibila
Pleurotus ostreatus – Păstrăv de fag (rom.)bureti, si comestibila
Trametes (Coriolus) versicolor – Iasca de cioată a foioaselor; ciupercă nealimentară
Tremella fuciformis, nealimentara
Schizophyllum commune, nealimentara
Agaricus bisporus – Ciupercile crimini- cele de culoare crem, comestibila
Agaricus blazei – hime matsutake (japon.) sau ciuperca lui Dumnezeu, comestibila Inonotus oblique sau chaga, ciuperca siberiana Cordyceps sinensis , ciuperca omida sau ciuperca insecta Pleurotus eryngii – regele Pleurotus, comestibila s.a.
Flammulina velutipes cultivata sau enoki