duminică, 16 noiembrie 2014

Mycogone perniciosa = putregaiul moale la champignon

Cele mai virulente boli in cultura de champignon
   Ciupercile Agaricus bisporus pot fi atacate de virusuri, ciuperci patogene ce pot fi saprofite sau parazite, bacterii si daunatori. Dintre toate aceste cele ce porovoaca mai multe pagube sunt ciupercile parazite.
                                Boli produse de ciuperci parazite   I
Cele mai frecvente sunt putregaiul moale, putregaiul uscat, mucegaiul cenuşiu al lamelelor si boala panzei de paianjen.

Putregaiul moale – produs de Mycogone perniciosa, se manifestă atât pe ciuperci în curs de formare, provocând putrezirea şi deformarea butonilor cât şi pe ciuperci ajunse la maturitate, provocând hipertrofii ale stratului himenial. Caracteristic este mirosul cu totul neplăcut pe care îl răspândesc ciupercile afectate.
Boala este foarte agresivă, dacă apare de la primul val de recoltare poate compromite în totalitate cultura.
  Se manifestă pe bazidiofructe în toate fazele de dezvoltare.
   Simptome : pete brune pe cuticula ciupercilor, pe lamele care devin decolorate, piciorul şi pălăria se deformează, iar pe suprafaţa lor apar pete cenuşii-albe cu aspect pâslos. Butonii se deformează şi devin ca nişte monstruozităţi. Ciupercile se înmoaie – Mole, au o culoare brun-negricioasă şi secretă picături brune, datorate unor bacterii de putrefacţie.
   Surse de infecţie: amestecul de acoperire nedezinfectat optim, termic sau chimic, musculiţele, compostul, aerul nefiltrat, nematozii. O ciupercă infectată poate reinfecta un mc de amestec de acoperire. Condiţiile care favorizează boala sunt : umiditatea relativă a aerului ridicată, lipsa ventilaţiei şi temperatura peste 18 grade C în perioada recoltărilor.
Combatere.Preventiv prin dezinfecţia chimică sau termică a amestecului de acoperire. Se recomandă un tratament cu Mirage 45 EC 0,3% după acoperirea cu turbă, cu un litru de soluţie/mp.
   Curativ- după acoperirea cu turbă se pudrează cu Benlate sau Benomyl 1 g/mp, cu ajutorul unui aparat special. Se combat insectele vectoare cu aerosoli sau fumigaţii cu sulf sau  formalină. Se recomandă culegerea ciupercilor atacate în soluţie de sulfat de cupru 2% şi scăderea temperaturii şi umidităţii relative a aerului la apariţia bolii.
Într-o ciupercărie cu atac de Putregai umed se degajă un miros dezagreabil de putrefacţie, caracteristic. Este o boală foarte frecventă şi periculoasă. În cazul unei infecţii masive nici o ciupercă din primul val de cultură nu scapă nevătămată, iar celelalte valuri nu mai există.
Se mai recomandă şi tratamente cu Bavistin 240 g în 200 litri apă şi se aplică imediat după acoperire cu turbă. Alţi specialişti  recomandă aplicarea a 2 tratamente cu Bravo, 200 ml la 100 sau 200 litri a de apă, cu aplicare pe turbă dar cel de-al doilea să nu fie aplicat mai devreme de 2 săptamâni. Dacă nu puteţi procura aceste pesticide se poate aplica Sporgon  300 g la 100 litri de apă pentru 100 mp de cultură la 7-9 zile după acoperire.
   Pentru culturi de ciuperci BIO, în afara ţării, s-au obţinut diferite extracte din plante precum ricin, cânepă, eucalipt, lămâie, urzică, laur ş.a.

marți, 11 noiembrie 2014

Manualul cultivatorului de ciuperci comestibile, Editia a III-a

Editia a 3-a, 2014.Editura BLASSCO Buc. 23 lei. Cuprinde 22 lectii despre cultura ciupercilor Agaricus bisporus, Agaricus edulis, Pleurotus spp, alte specii si producerea miceliului.

luni, 10 noiembrie 2014

Efectul medicinal al ciupercilor Ganoderma lucidum- lingurita zanei


Ciuperca (Reishi), ce creşte spontan şi în ţara noastră, este cunoscută şi folosită în unele ţări din Extremul Orient de mii de ani. Folosirea acestei ciuperci în tratamente populare în Asia se pierde în negura vremii. Timp de 4000 de ani chinezii şi japonezii au folosit Reishi pentru a trata tulburările de ficat, hipertensiunea, artrita şi alte afecţiuni. Studii pe oameni, în laborator au demonstrat efectele antialergice, antiinflamatorii, antibacteriene şi antioxidante ale acestor ciuperci. Reishi poate fi consumat ca sirop, supă, ceai, tinctură, tablete şi injecţii.
În era contemporană pe lângă ciuperci a început să se folosească şi extracte din miceliu.
În ultima perioadă specialiştii  occidentali au început să abordeze tot mai frecvent plantele, ierburile şi chiar ciupercile ca surse de hrană, ele conţinând: vitamine, suplimente alimentare sau hrană funcţională. În anul 1990 suplimentele de dietă ale SUA au atins o cifră de afaceri de 3,3 bilioane de dolari, în 1992 a atins 3,7 bilioane, în 1994 de 5 bilioane, în 1996 de 6,5 bilioane, în 1998 de 12 bilioane iar în 2000 probabil că a depăşit 14 bilione de dolari (Zeisel, 199). După SUA aceste suplimente alimentare au început să apară în marketurile din Europa şi Estul Asiei.
În prezent, stilul de viaţă în condiţii de stres, poluarea aerului pe care îl respirăm, aditivele alimentare chimice pe care le consumăm, toate cauzează slăbirea sistemului imunitar al organismului uman. În timp ce sistemul imunitar slăbşte, sporeşte predispoziţia la boli. În urma consumului de ciuperci s-au constatat diferite efecte pozitive la unele afecţiuni. Extractele din ciuperci, perfecţionate ulterior, ce au o toxicitate scăzută, au adus îmbunătăţiri radicale asupra calităţii sănătăţii umane. Dacă chinezii foloseau aceste diete în urmă cu 2000 de ani, în anul 1980, deci în zilele noastre putem spune că această tradiţie s-a reluat dar la o altă scară.
O tulpină din ciuperca Reishi, a fost crescută activ pe orez, fără drojdii şi fără chimicale. Ciupercile obţinute au fost recoltate la maturitatea comercială şi din ele s-au extras în jur de 200 componente active cu efecte medicinale. Polizaharidele conţinute de aceste ciuperci sunt de genul: 1,3 D glucan şi beta glucan, 1,6 D glucan denumite „IZ-8“ precum şi triterpene, adenosine, acizi graşi, alcaloizi, acizi nucelici, aminoacizi, proteine şi vitamine.
 În prezent produse cu Reishi se pot cumpăra de pe internet şi de către români.
Unele preparate din ciuperci sunt produse dintr-o singură specie sau din mai multe specii de ciuperci, în combinaţie. De exemplu s-au combinat 100 mg vitamina C, 200 mg biomasă de shiitake, 200 mg biomasă de miceliu de Reishi, 200 mg de biomasă de miceliu de Maitake, 150 mg de biomasă de miceliu de Turkey Tail la care s-a adăugat 1,3 g cu extract din miceliu de Pleurotus ostreatus şi de alte 10 specii de ciuperci şi 7 extracte din carpoforii din 7 specii de ciuperci tot medicinale.





DE CE SA CONSUMAM CIUPERCI

    In prezent în ţara noastră se cultivă cu precădere două specii de ciuperci : Agaricus bisporus ( ciuperca de strat sau de balegar, albă, crem sau brună) şi Pleurotus ostreatus ( bureţi sau păstravul de fag). Timid a început în ultima perioadă să se cultive şi Lentinus edodes ( shii-take, ciuperca parfumată sau ciuperca de castan).
  Ciupercile comestibile sunt considerate aliment iar unele dintre ele chiar medicament, având o valoare nutritivă ridicată şi unele virtuţi terapeutice de certă valoare  cum e cazul lui Lentinus edodes şi Pleurotus ostreatus.
  Compoziţia chimică a ciupercilor diferă de la o specie la alta, în funcţie de stadiul de dezvoltare, de substratul nutritiv pe care cresc, de partea componentă luată în considerare, perioada de creştere, condiţiile de microclimat etc.
   Agaricus bisporus contin apă (82-92 %) , substanţe organice (6- 16,5 %), si săruri minerale ( 0,5-1,5%) .  
  100 g ciuperci proaspete ,  analize facute in Canada contin :
-         proteine  3,6 – 5 g
-         carbohidraţi  1,5 g
-         lipide   0,3 g
-         fibre dietetice  2,5 g
-         vitamine :  A – 5 mg; C- 0,12 mg ; D – 0,10 mg ;  E – 0,12 mg ; B 1  (tiamina )- 0,03 mg ; B2 (riboflavină) - 0,41 mg ; B3 (niacină  )  - 4,1 mg  ; B 12 -  0,16 mg;
-         săruri minerale :  Na-7,0 mg; K – 305 mg ; Ca – 2 mg ; Fe + 0,2 mg ; Zn – o,2 mg ; Mg – 9 mg ; P – 0,13 mg ; Cl – 0,8 mg ; I + 0,017 mg ; Mn – 0,57 mg ; Cu – 0,65 mg ;
-         colesterol - 0
Ciupercile Agaricus spp. ( bisporus si edulis) , prin conţinutul lor în vitamine şi săruri minerale, sunt considerate energizante si mineralizante, recomandate în perioada de convalescentă. Unii nutriţionişti mentionează că aceste ciuperci au si virtuţi antialergice.
Ciupercile proaspete conţin 28 calorii, comparativ cu tomatele 15 şi varza 19. Au de asemenea gust şi aromă deosebite şi de aceea pot fi consumate ca aliment de bază pentru cei sănătoşi sau ca aliment dietetic pentru diabetici, deoarece nu conţin amidon care în organism se transformă in zahăr. 


luni, 20 octombrie 2014

Vizita in Portugalia, Algarve, la Sana Fungus

In perioada 12-16 oct. 2014 am fost invitata sa acord consultanta la o ciupercarie in devenire, la 6 km de Oceanul Atlantic. Societatea se numeste SANA FUNGUS si are administratori o familie de romani din Lugoj, stabiliti acolo de 14 ani.Ciupercaria este construita tot cu romani, din panouri sandwich, cu suprafata la sol de 350 mp, compartimentata in 5 hale, cu inaltimea de 7 m. Se lucra la peretii interiori, stelaje, birou etc. Intr-o hala, cu cateva luni in urma s-a cumparat substrat de Pleurotus, ciupercile obtinute nu s-au putut vinde. Localnicii nu le cunosc , intrebarea lor era : Asa arata acum ciupercile ?
S-au cumparat dupa aceea 200 blorui de compost gata insamantat din Spania,cu o tulpina de culoare alba, Agaricus biporus. La ingrijirea blocurilor erau angajate 2 tinere romance,care trebuiau invatate cum se recolteaza, ambaleaza, cum se uda, sa pastreze igiena etc. Champignon este cunoscut si cumparat, 2,5 euro/kg.