luni, 8 noiembrie 2010

CULTURA CIUPERCILOR PT.INCEPATORI

CUPRINS
CAPITOLUL 1. Scurt istoric ..........................................................9
CAPITOLUL 2. Ciupercile – prieten
CAPITOLUL 3. Ciupercile – aliment
CAPITOLUL 4. Recomand
specii de ciuperci ..............................................20
CAPITOLUL 5. Recomand
CAPITOLUL 6. Ce sunt ciupercile? ...........................................30
CAPITOLUL 7. Nutri
CAPITOLUL 8.
CAPITOLUL 9. Sistemul de cultur
9.1. Spa
9.2. Igienizarea spa
9.3. Alte amenaj
9.4. Compostul în sistem classic, componente ..................50
9.5. Spa
9.6. Tehnologia preg
şi duşman ......................12şi medicament .............14ări privind consumul unorări privind cultivarea ....................23ţia la ciuperci ...........................................33Agaricus spp. Scurtă prezentare .....................36ă clasic la champignon ...41ţii de cultură şi amenajarea acestora .....................42ţiului de cultură ....................................45ări ale spaţiului de cultură .......................47ţii de compostare .......................................................60ătirii compostului în sistem clasic ..62
I
OANA TUDOR
6
9.7. Introducerea compostului în ciuperc
9.8. Îns
9.9. Condi
9.10. Amestecul de acoperire
9.11. Lucr
de microclimat ................................................................104
9.12. Recoltarea
9.13. Cultura ciupercilor în spa
ărie ....................73ămînţarea în cultură clasică .....................................76ţiile de microclimat după însămânţare ............84şi acoperirea ..........................93ări de întreţinere după acoperire şi condiţiişi randamentul în sistemul clasic ...........110ţiu deschis-neprotejat .....117
9.13.1. Agaricus bisporus .......................................................
117
9.13.2. Cultura ciupercilor Pleurotus ostreatus .................
CAPITOLUL 10. Tehnologia de cultur
termo
clasic........................................................................ 122
10.1. Tehnologia de cultur
10.2. A
10.3. Tulpini
10.4. Aplicarea amestecului de acoperire ...........................126
10.5. Recoltarea ........................................................................127
10.6. Protec
CAPITOLUL 11.
120ă a ciuperciifi le, Agaricus bitorquis, în sistemă ...................................................123şezarea substratului nutritiv şi însămânţarea .......124şi hibrizi de A.bitorquis .................................124ţia culturii.............................................................128Agaricus brasiliensis (Agaricus blazei,
Ciuperca lui Dumnezeu)...............................130
11.1. Caracterizare morfologic
11.2. Condi
11.3. Preg
11.4. Valoarea medicinal
CAPITOLUL 12. Cultura ciupercilor
sistem clasic .....................................................139
12.1. Specii ce se cultiv
ă ............................................131ţii de creştere .......................................................132ătirea compostului .................................................133ă ......................................................135Pleurotus spp. înă în România ...................................141
C
ULTURA CIUPERCILOR PENTRU ÎNCEPĂTORI
7
12.2. Valoarea alimentar
12.2. Tehnologia în sistem clasic ..........................................149
12.3. Spa
12.4. Amenajarea spa
12.5. Amplasarea stelajelor ...................................................156
12.6. Dezinfec
12.7. Substratul de cultur
12.8. Preg
12.9. Dezinfec
12.10. Dezinfec
12.11. Calitatea substratului ....................................................174
12.12. Îns
12.13. A
12.14. Fazele desf
12.15. Induc
12.16 . Fructi
12.17. Recoltarea ciupercilor ...................................................198
12.18. Randamentul ob
CAPITOLUL 13. Tehnologia de cultur
lignicol, rumegu
13.1. Substratul de cultur
13.2. Dezinfec
CAPITOLUL 14. Tehnologia pe butuci de lemn .....................211
14.1. Alegerea materialului lemnos .....................................212
14.2. Inocularea butucilor ......................................................213
14.3. A
ă a bureţilor ..................................144ţiul de cultură ..........................................................150ţiului de cultură ................................151ţia spaţiului de cultură .................................159ă .....................................................160ătirea substratului .................................................165ţia termică a substratului .............................168ţia termică a materialelor proteice..............173ămânţarea ciupercilor Pleurotus spp. ...................176şezarea sacilor la incubare ........................................184ăşurării incubării .......................................185ţia fructifi cării ......................................................187fi care şi dirijare a microclimatului ...................194ţinut şi efi cienţa economică ...........203ă pe substratş ............................................205ă .....................................................206ţia substratului ...............................................209şezarea butucilor la incubat ......................................217
I
OANA TUDOR
8
CAPITOLUL 15. Lentinus edodes, shiitake, ciuperca
parfumat
15.1. Prezentarea speciei ........................................................222
15.2. Tehnologia de cultur
15.3. Alegerea lemnului .........................................................226
15.4. Inocularea ........................................................................228
15.5. Incubarea sau împânzirea miceliului în
lemnul butucilor. ...........................................................229
15.6. Tehnologia de cultur
ă sau pâinişoara pestriţă ...............221ă pe butuci de lemn .................225ă pe substrat lignicolrumeguş
...........................................................................232
15.7. Efectul medicinal al ciupercilor
LIST
BIBLIOGRAFIE .............................................................................253

CARTEA PREZINTA FOTO COLOR, costa 24 ron + taxa postala de 7 ron, cu plata ramburs.


Lentinus edodes ....244Ă DE FIGURI ........................................................................248
Publicat de la

TRUFE prima carte din tara noastra, cu imagini COLOR

CUPRINS



1.      Ce sunt trufele
2.      Scurt istoric
3.      Încadrarea sistematică
4.      Etimologia trufelor
5.      Importanţa economică şi alimentară
6.      Morfologia
7.      Nutriţia trufelor
8.      Înmulţirea trufelor
9.      Trufe –prezentare
9.1.            Tuber melanosporum
9.2.            Tuber aestivum
9.3.            Tuber magnatum
9.4.            Tuber brumale
9.5.            Tuber macrosporum
9.6.            Tuber mesentericum
9.7.            Choiromyces meandriformis
9.8.            Tuber rufum
9.9.            Tuber rapaedorum
9.10.        Tuber dryophilum
9.11.        Tuber excavatum
9.12.        Tuber fulgens
9.13.        Tuber puberulum
9.14.        Tuber maculatum
9.15.        Hydnotria tulasnei
10. Recoltarea trufelor din natură
  10. 1. Metode de recoltare
  10. 2. Specii de arbori trufieri
  10. 3. Despre dresajul câinilor şi rase
11. Cultura trufelor poate fi o afacere pe termen lung
  11. 1. Alegerea terenului
  11. 2. Alegerea esenţelor trufiere
  11. 3. Plantarea speciilor trufiere
  11. 4. Măsuri de menţinere a condiţiilor de mediu
  11. 5. Recoltarea trufelor
12. Ambalarea şi conservarea
13. Reţete culinare cu trufe
14. Prezentare de conserve şi diferite esenţe de trufe
Glosar de termeni
BIBLIOGRAFIE
Pretul cartii este de 19 ron + taxa postala de 7 ron, cu plata ramburs. 
Publicat de la

Carte champignon

CHAMPIGNON
TEHNOLOGIA DE CULTURÃ
(AGARICUS spp.)
Ciuperca de bãlegar sau de strat, albã, crem sau brunã
C U P R I N S
PREFAÞÃ 11
CAPITOLUL 1- CARACTERIZARE GENERALÃ 13
1.2. Poziþia sistematicã ºi scurtã descriere 16
1.3. Fazele fenologice ale ciupercii 21
1.4. Istoric 23
1.5. Importanþa culturii ciupercilor 24
1.5.1.Importanþa alimentarã 25
1.5.2. Importanþa medicinalã 32
1.5.3. Importanþa economicã 33
1.6. Înmulþirea ciupercilor 35
1.7. Nutriþia ciupercilor 37
1.7.1. Nutriþia cu azot 38
1.7.2. Nutriþia cu carbon 39
1.7.3. Nutriþia mineralã 40
1.8. Factorii biologici de culturã 40
1.8.1. Temperatura 41
1.8.2. Umiditatea 43
1.8.3. Cantitatea de aer sau ventilaþia 44
1.8.4. Influenþa pH-ului substratului de culturã 48
1.8.5. Iluminatul 48
1.9. Sisteme tehnologice de culturã 49
1.9.1. Sistemul de culturã clasic 49
1.9.2. Sistemul de culturã semiintensiv 50
1.9.3. Sistemul de culturã intensiv 51
1.9.3.1. Sistemul de culturã intensiv monozonal 51
1.9.3.2. Sistemul de culturã intensive bizonal 52
9.3.3. Sistemul de culturã intensive plurizonal 53
5
CAPITOLUL 2- TEHNOLOGIA DE CULTURÃ
ÎN SISTEM CLASIC 55
2.1. Spaþii de culturã ºi amenajarea acestora 55
2.2. Situaþii nefavorabile ce pot surveni la alegerea sau
amenajarea unei ciupercãrii 57
2.3. Cultura ciupercilor
2.4. Igienizarea spaþiului 58
2.5. Alte amenajãri 60
2.6. Compostul în sistem clasic 62
2.6.1. Componentele de bazã ale compostului 63
2.6.2. Componentele suport ale compostului 68
2.6.3. Amendamentele 71
2.6.4. Substanþele minerale sau îngrãºãmintele chimice 72
2.6.5. Reþete de compost 73
2.6.6. Spaþii de compostare 74
2.6.7. Tehnologia pregãtirii compostului 76
2.6.8. Condiþii de asigurat la întoarcerea compostului 79
2.6.9. Dimensiunile platformei de compostare 81
2.6.10. Pasteurizarea naturalã a compostului 82
2.6.11. Calitatea substratului nutritive rezultat 84
2.7.Aºezarea substratului în ciupercãrie 84
2.8. Miceliul de ciuperci ºi procurarea lui 86
2.9. Însãmânþarea în culturã clasicã 87
2.10. Condiþii de microclimat dupã însãmânþare 91
2.10.1. Prevenirea atacului de dãunãtori la incubare 94
2.10.2. Prevenirea apariþiei mucegaiurilor la incubare 95
2.11. Aplicarea scuturãrii sau zdruncinarea
substratului nutritiv 96
2.12. Aprecierea împânzirii substratului,
la sfârºitul incubãrii 97
2.13. Amestecul de acoperire ºi gobtarea 100
2.13.1. Componentele amestecului de acoperire
ºi caracterizarea lor 103
2.13.2. Pregãtirea amestecului de acoperire
ºi dezinfecþia lui chimicã 104
Agaricus bisporus în sere 58
6
2.13.3. Tehnica acoperirii 106
2.14. Lucrãri de întreþinere ºi condiþii de microclimat
dupã acoperire 107
2.15. Recoltarea ºi randamentul în sistemul clasic 110
CAPITOLUL 3 –TEHNOLOGIA DE CULTURÃ
ÎN SISTEM INTENSIV-INDUSTRIAL 116
3.1. Sfaturi privind înfiinþarea unei ciupercãrii 117
3.2. Alegerea terenului pentru amenajarea ciupercãriei 120
3.3. Câteva caracteristici ale ciupercãriilor din Olanda 121
3.4. Amenajarea spaþiului în ciupercãriile intensive 124
3.5. Pregãtirea compostului în sistem intensive 127
3.5.1. Reþete de compost pentru cultura intensivã 127
3.5.2. Tehnologia de pregãtire a compostului
în sistem intensiv 131
3.5.2.1. Spaþii ºi hale de compostare 131
3.5.2.2. Pregãtirea propriu-zisã a compostului 135
3.5.2.3. Din experienþa altor þãri
privind pregãtirea compostului 143
3.5.2.4. Pasteurizarea în tunele 144
3.5.2.5. Calitatea substratului pasteurizat 152
3.6. Aºezarea compostului în sistem intensiv 153
3.6.1. Aºezarea pe stelaje 153
3.6.2. Aºezarea în lãzi 154
3.6.3. Aºezarea în saci 155
3.7. Tulpini ºi hibrizi de
3.8. Însãmânþarea în sistem intensive 170
3.9. Incubarea în sistem intensiv 173
3.9.1. Condiþii de microclimat la incubare 174
3.9.2. Aplicarea scuturãrii substratului
nutritiv-zdruncinarea 176
3.9.3. Protecþia fitosanitarã la incubare 177
3.10. Acoperirea cu turbã 177
3.11. Lucrãri de întreþinere dupã acoperire 181
3.12. Lucrãri de întreþinere în perioada recoltãrilor 184
Agaricus bisporus 157
7
3.13. Tehnica recoltãrii 189
3.14. Calitatea ciupercilor 192
3.14.1.Condiþii de recoltare ºi ambalare 196
3.14.2. Marcarea ºi etichetarea 197
3.14.3. Pãstrarea ciupercilor 200
3.14.4. Transportul ciupercilor 204
CAPITOLUL 4 - TEHNOLOGIA DE CULTURÃ A
CIUPERCII TERMOFILE-
AGARICUS BITORQUIS 207
CAPITOLUL 5 - NORME PRIVIND CULTURA
ECOLOGICÃ A CIUPERCILOR 213
5.1. Cultura ecologicã a ciupercilor
Agaricus spp. 214
CAPITOLUL 6- BOLI ªI DÃUNÃTORI 222
6.1. Condiþii care favorizeazã apariþia bolilor ºi
dãunãtorilor 222
6.2. Descrierea principalelor boli 229
6.2.1. Viroze 229
6.2.2. Bacterioze 231
6.2.3. Boli produse de ciuperci parazite 233
6.2.4. Boli produse de ciuperci saprofite sau competitoare 237
6.2.5. Macromycete 244
6.3. Forme teratologice sau anomalii la ciuperci 246
6.4. Dãunãtorii ciupercilor 248
6.4.1. Încrengãtura Nematoda 251
6.4.2. Ordinul Collembola 253
6.4.3. Ordinul Diptera 255
6.4.3.1. Familia Phoridae 255
6.4.3.2. Familia Sciaridae 257
6.4.3.3. Familia Cecidomyde 259
6.4.3.4. Familia Drosophylidae 260
6.4.3.5. Familia Sphaeroceridae 260
6.4.4. Ordinul Acarina 261
6.4.4.1. Familia Tyroglyphidae 261
8
6.4.4.2. Familia Anoetidae 263
6.4.4.3. Familia Eupodidae 263
6.4.4.4. Familia Tarsonemydae 264
6.4.4.5. Familia Pyemotidae 264
6.4.5. Alþi dãunãtori 266
CAPITOLUL 7 - PESTICIDE UTILIZATE LA DEZINFECÞIA
ªI COMBATEREA BOLILOR ªI DÃUNÃTORILOR 268
7.1.Produse pentru dezinfecþia spaþiilor de lucru,
a ciupercãriei ºi fungicide 270
7.2. Pesticide utilizate în combaterea dãunãtorilor 273
7.3. Norme de încadrare a produselor de uz fitosanitar
în grupe de toxicitate 277
7.4. Mãsuri de protecþie la manipularea pesticidelor 278
Listã de figuri 282
BIBLIOGRAFIE 286
Astept comanda dvs. Pret 27 ron + taxa postala de 7 ron, cu plata ramburs in toata tara.
Publicat de la

miercuri, 6 ianuarie 2010

CIUPERCILE, PRIETEN ŞI DUŞMAN

Scurt istoric
Despre ciuperci s-a scris şi se va mai scrie mult. Şi spun aceasta ca ceva firesc, având în vedere sortimentul şi numărul de specii, subspecii şi forme cât mai variate.
Din cca 1 milion de specii de plante ce populează Terra, cca 20% sunt ciuperci dar din cele 200.000 specii sunt descrise numai în jur de 72 000 şi sunt consumate în jur de 700 specii în care sunt incluse şi cele medicinale.
La noi în ţară sunt menţionate 8700 specii de ciuperci.
Unele ciuperci fiind organisme inferioare, de câţiva zeci de microni au apărut încă din Cretacic cu 90 mil. de ani în urmă, dar sunt menţionate în Jurasic cu 20-35 mil. de ani în urmă până mai aproape de noi, în Egiptul antic, în urmă cu 4600 ani. Şi mai aproape de zilele noastre chinezii sunt deţinătorii cunoştinţelor despre ciuperci încă de la anul 535 Î.Ch.


Patricienii le apreciau atât de mult încât le dedicaseră o sărbătoare numită Robigalia iar poetul Suetonius le preaslăvea calităţile culinare în poeziile sale.
Împaratul Claudius 41-54 d.Ch. compara gloria generalilor săi cu o mâncare de ciuperci. Apetitul său pentru ciuperci i-a fost însă fatal, deoarece împărăteasa Agrippina soţia sa l-a înlăturat de la putere prin otravire, în favoarea fiului său, Nero ( otravire cu ciuperci sau cu ierburi ! ). Se mai menţionează că şi Tiberius, Marele Buddha, Alexandru I al Rusiei, regele Charles al V-lea al Franţei, Papa Clement al II-lea, ar fi fost otraviţi tot cu ciuperci deşi în acele vremuri se foloseau şi alte otravuri ca arsenic, beladonă, cucută, mătrăgună, cianură, care erau mai puternice decât cele din ciuperci.

Ciupercile prieten şi duşman
Din cele menţionate anterior se desprinde concluzia că ciupercile pot fi şi prieteni dar şi duşmani de moarte ai omului.
Ca prieteni ciupercile au salvat multe vieţi omeneşti şi de animale prin folosirea Penicilinei, Streptomicinei, Euromicinei, tot ele sunt a doua sursă de proteină vegetală după soia, cu ajutorul lor se obţine biomasa cu microproteine în hrana animalelor, fără ele n-ar fi brânzeturi, cidru, bere şi alte băuturi de fermentaţie, ele fac bioconversia materiai organice de şi din sol. Ca duşmani, pe lângă otrăvirile accidentale din zilele noastre ele produc alergii, boli la plante, micoze la oameni şi animale, micotoxine ( Moss in Alexopoules et.al.1996).

Ciupercile ca aliment valoros
Ciupercile comestibile sunt o sursă importantă de proteine cu 18 aminoacizi ( 2,7-5%), hidraţi de carbon ( 3,5-10%), săruri minerale de K, Mg, P, Ca, Cu, Fe, Zn, Mn, Se, vitamine mai ales cele din grupa B : B 1, B 2, B 3, B5, B6, B 12, vit. C, D, E , acid folic, sunt sărace în grăsimi (1-2,2% ) dar acestea sunt numai sub formă nesaturată şi combinată (agaricine, lecitine, ergosterine, fosfatide ). Ciupercile conţin puţin sodiu, nu conţin colesterol iar prezenţa glicogenului în ciuperci, care e caracteristic regnului animal, face ca acestea să fie numite “carne vegetală”. Din totalul de substanţă uscată din ciuperci, proteinele reprezintă în medie 23%, iar din 104 elemente cunoscute, ciupercile conţin 50. Structura proteinelor din ciuperci este asemănătoare cu cea din caseina laptelui, albumina din ou şi gliadina din grâu.
Unele specii conţin şi acizi organici, malic, tartic.
Ciupercile conţin antioxidanţi şi recent s-a descoperit cu ajutorul unui aparat performant şi mai sensibil că cele mai cultivate specii de ciuperci comestibile Agaricus bisporus şi Pleurotus ostreatus conţine de 40 de ori mai multă ergotioneină faţă de germenii de grâu, produs considerat puternic antioxidant, şi ce este mai important prin fierbere cantitatea de antioxidant nu scade.
Un dezavantaj al ciupercilor ar fi acela că proteinele sunt conţinute în celule cu membrană bogată în celuloză şi chitină care este greu de digerat.
În păduri, fâneţe, liziere, livezi, în ţara noastră există specii de ciuperci :
1 comestibile ;
2 toxice ;
3 otravitoare ;
4 necomestibile;
5 respingătoare;
6 halucinogene.
Dacă toate ciupercile comestibile din flora spontană a ţării noastre ar fi recoltate într-un an s-ar acumula 300.000 t.
La o evaluare pe anul 2006 s-a prognozat o producţie de 1349 t ciuperci (475 t gălbiori , 675 t hribi, 16 t crăiţe, 80 t ghebe, 25 t oiţe, 38 t păstrăvi de fag, 25 t trompeta piticilor şi 15 t zbârciogi). Din acestea o cantitate redusă este consumată de populaţia autohtonă pentru consum propriu iar cantităţi însemnate sunt congelate, deshidratate şi trec graniţa spre Italia, Germania şi alte ţări occidentale.
Ciupercile comestibile au gust şi aromă deosebite şi de aceea pot fi consumate atât prin preparare imediată, chiar şi crude sau prin conservare. Ele suportă orice asociere cu alte produse sau ingrediente, contribuind semnificativ la îmbunătăţirea savorii preparatelor culinare iar prin conservare nu-şi modifică valoarea organoleptică.
Publicat de la Niciun comentariu:
Etichete: , ,

sâmbătă, 13 decembrie 2008

CIUPERCI MEDICINALE

CIUPERCI COMESTIBILE ŞI MEDICINALE

CUPRINS

Scurt istoric

CAPITOLUL 1 – Ciupercile Pleurotus spp.
1. Poziţia sistematică
2. Valoarea alimentară a ciupercilor Pleurotus spp.
3. Descrierea speciilor de Pleurotus
3.a. Specii ce se cultivă în România
3.a.1. Pl. ostreatus
3.a.2. Pl. florida
3.a.3. Pl. cornucopiae
3.a.4. Pl. sajor-caju
3.a.5. Hibrizi de Pleurotus
3.b. Specii noi ce pot fi introduse în cultură în România
3.b.1 Pl. colombinus
3.b.2. Pl. pulmonarius
3.b.3. Pl. djamor
3.b.4. Pl. flabellatus
3.b.5. Pl. citrino-pileatus
3.b.6. Pl. eryngii
4. Biologia ciupercilor Pleurotus
5. Nutriţia ciupercilor
6. Factorii biologici de cultură
6.1. Temperatura
6.2. Umiditatea
6.3. Aerul
6.4. Lumina
6.5. Substanţele nutritive din substrat
6.6. Valoarea pH-ului substratului
7. Tehnologia cadru de cultură a ciupercilor Pleurotus spp.
7.1. Tehnologia în sistem clasic
7.2. Tehnologia în sistem intensiv-industrial
7.3. Tehnologia de cultură pe butuci de lemn
8. Spaţii de cultură
8.1. Spaţii folosite în sistem de cultură
8.2. Spaţii folosite în sistem intensiv de cultură
8.2.1. Amenajarea spaţiului de cultură
8.2.2. Dezinfecţia spaţiului de cultură
9. Substratul de cultură
9.1. Fazele pregătirii substratului
9.2. Dezinfecţia termică a materiilor prime şi auxiliare
9.3. Dezinfecţia termică a materialelor proteice
9.4. Calitatea substratului
10. Însămânţarea ciupercilor Pleurotus spp.
11. Incubarea miceliului în substrat
11.1. Aşezarea sacilor la incubat
11.2. Fazele desfăşurării incubării
12. Inducţia fructificării
13. Fructificarea şi recoltarea
14. Calitatea ciupercilor şi valorificarea
15. Situaţii nefavorabile la cultura ciupercilor Pleurotus spp.
16. Boli şi dăunători la Pleurotus spp.
16.1. Boli
16.2. Dăunători
17. Evacuarea substratului uzat
18. Măsuri de protecţie a muncii
19. Cultura ecologică a ciupercilor Pleurotus spp.
20. Cultura ciupercilor Pleurotus spp. pe substrat lignicol
21. Tehnologia de cultura a ciupercilor Pleurotus eryngii

CAPITOLUL 2 – Ciuperci medicinale
22. Specii de ciuperci exportate din România
23. Scurt istoric al ciupercilor medicinale
23.1. Ciuperci de fermentaţie
23.2. Ciuperci mari – Macromycete
23.3. Descrierea principalelor specii de ciuperci medicinale
23.3.1. Pleurotus ostreatus
23.3.2. Collybia velutipes (Flammulina velutipes)
23.3.3. Fomes fomentarius
23.3.4. Ganoderma lucidum
23.3.5. Hericium erinaceus
23.3.6. Inonotus obliquus
23.3.7. Phellinus spp.
23.3.8. Cordyceps spp.
23.3.9. Piptoporus betulinus
23.3.10. Polyporus sulphureus
23.3.11. Polyporus umbellatus
23.3.12. Schizophyllum commune
23.3.13. Trametes versicolor
23.3.14. Lentinus edodes
24. Tehnologia de cultură la trei specii de ciuperci medicinale
24.1. Lentinus edodes
24.1.1. Efectul medicinal al ciupercilor L. edodes
24.2. Ganoderma lucidum
24.2.1. Efectul medicinal al ciupercilor G. lucidum
24.3. Flammulina velutipes
24.3.1. Efectul medicinal al ciupercilor F. velutipes

Glosar de termeni
Publicat de la
Abonați-vă la: Comentarii (Atom)