DENUMIRI CIUPERCI IN ROMÂNIA ŞI INTERNAŢIONAL

      1.      Agaricus bisporus, champignon, ciuperca de bălegar sau de strat, albă, crem sau brună

-         în limba franceză : Champignon cultive, Champignon de couche, Champignon de Paris, Psalliote cultivee ;

-         în limba  engleză :Cultivated mushroom, White mushroom, Button mushroom, Cup mushroom;

-         în germană : Kulturchampignon, Zuchtpilz;

-         în spaniolă : Champignon de paris, Cogumelo cultivado;

-         în italiană : Fungo coltivato;

-         în japoneză : Seiyou matsutake, Shanpinion, Masshuruumu, Tsukuri take

2. Agaricus bitorquis, Agaricus edulis, ciuperca albă termofilă;

                  -         în limba franceză, Agaric des trottoirs;

-         în engleză, Dense white, White mushroom;

-         în italiană, Agarico dell asfalto.

3. Agaricus brasiliensis, Agaricus blazei Murill, Agaricus subrufescens, ciuperca lui Dumnezeu, ciuperca migdală, ciuperca soarelui, ciuperca Piedade;

-         în chineză, Ji Song Rong;

-         în japoneză, Himematsutake, Agaricusutake, Kawarihiratake;

-         în Brazilia, Cogumelo do sol, Cogumelo medicinel;  

4. Pleurotus ostreatus, păstrăvul de fag, bureţi

-         în limba franceză : Pleurote en huâtre de culture, Pleurotus en huître;

      cultivee, Pleurotus h,hiver, Pleurote en huître, Pleurote en coquille, Oreille

      de noyer, Poule de bois;

-         în engleză : Cultivated tree-oyster, Cultivated oyster mushroom;

-         în germană : Austernpilz, Austernseitling, Austernsh wamm, Buchensschwamm, Drehling, Erichhannchen,  Muschelpiz, Seitling;

-         în spaniolă : Seta de ostra, Girbola de pollaucre, Orellanes;

-         în italiană : Agarico ostreato, Gelone, Orecchione, Fungi di nipetedda, Fungi da coda, Fungiu de pastazzu, Fons de nebia, Reccia de morar;

-         în japoneză: Hira take.

5. Pleurotus florida, păstrăvul crem-roşiatic sau buretele crem-roşiatic
6. Pleurotus cornucopiae, buretele cornet, buretele galben sau cornul abundenţei
7. Pleurotus sajor-caju, păstrăvul brun, buretele brun
8. Pleurotus columbinus, stridie albastră, buretele gri-brun
9. Pleurotus pulmonarius, buretele brun negricios

-         în limba spaniolă, Setas italianas;

-         în limba engleză, Italian Oyster mushroom;

-         în limba japoneză, Usa hira take.

10. Pleurotus eryngii , buretele scaetelui sau Pleurotusul umbeliferelor, Regele Pleurotusului
11. Pleurotus euosmus, stridia tarhon
12. Pleurotus citrinopileatus, burete galben
13. Pleurotus cystidiosus, stridia de arţar
14. Pleurotus djamor, stridia roz, ciuperca flamingo, ciuperca somon sau căpşună

CIUPERCI CU VITAMINA D

Rolul vitaminei D în organism este foarte multiplu astfel :

În imunitate, pentru prevenirea infecţiilor respiratorii şi a gripei ; ajută la prevenirea infecţiiloe şi bolilor autoimune; este antioxidant şi se pare că că este efficient în lupta împotriva bolilor inclusive scleroza multiplă, diabet tip 1, artrita reumatoidă, osteoporoză; previne unele forme de cancer inclusive de colon, sân, prostată şi pulmonare.

Vitamina D este esenţială pentru absorbţia Calciului şi Fosforului, ce ajută la rezistenţa oaselor. Se previne şi se tratează rahitismul la copii.

Unele specii din flora spontană conţin mai multă vitamina D datorită expunerii la soare.

Ciupercile reacţioneză la lumina soarelui precum oamenii, produc o formă naturală de Vitamina D, dar ele nu conţin nici grăsimi, colesterol şi sodiu.

O societate din California-S.U.A. Monterey, împreună cu Departamentul de Agricultură a întreprins anumite cercetări şi au expus ciupercile la radiaţii ULTRAVIOLETE după recoltare, o perioadă scurtă de timp. Cercetări s-au mai întreprins la Boston şi în Finlanda. Ciupercile expuse au fost Agaricus albe şi brune şi shiitake sau Lentinus edodes. Conţinutul de vitamina D după expunere s-a mărit de 1,250%. Astfel că 3 g de ciuperci uscate consumate/zi oferă doza de vitamina D.

Vitamina D este stabilă , îşi menţine valoarea nutriţională chiar şi după congelare, uscare şi preparare la cald.

Si pentru ca noi nu putem consuma aceste ciuperci si avem nevoie de vitamina D, soarele devenind tot mai nociv pentru piele atunci ne ramane varianta sa recoltam ciuperci comestibile din flora spontana si sa le uscam pentru a le avea la indemana tot anul. Dar atentie la cele otravitoare, nu va expuneti riscului, care poate fi ireversibil !

 Cartea are pret promotional 55 ron !

O SOLUŢIE MAI PUŢIN STIINŢIFICĂ DE A OBŢINE CIUPERCI

Când mergeţi la cules de ciuperci luaţi cu dvs. o găleată de plastic sau un coş pentru a culege şi ciupercile mâncate de viermi sau de melci, putrede, murdare, strivite DAR DIN SPECII COMESTIBILE.

Când ajungeţi cu ele acasă procedaţi în felul următor :

Peste o jumătate de găleată de ciuperci deteriorate adăugaţi o găleată de apă fierbinte şi lăsaţi până a doua zi. Această compoziţie se va imprăştia pe locul din curtea sau grădina dvs. unde doriţi să crească ciuperci. Se va alege un loc mai puţin însorit, umbrit, spre N, adăpostit, pe lângă anexe, în livadă, sub copaci bătrâni, cu sol bogat în humus. Ciuperci veţi obţine abia anul viitor. Eu cred ca merită să încercaţi! Şi ce specie veţi semăna acceea veţi culege.

DE CIUPERCI NUMAI DE BINE

CIUPERCILE sunt singurele organisme ce consumă celuloză şi o transformă în hrană umană. Ele au şi un rol vital în menţinerea sănătăţii ecosistemelor. Sunt un fel de fabrici de enzime ce descompun majoritatea tipurilor de deşeuri organice. Alături de bacterii, ciupercile aduc deşeurile la C,H,N şi diferite minerale ce intră în circuitul biologic al plantelor, insectelor şi altor organisme. Fiecare specie de ciuperci are setul ei specific de enzime ce pot face o descompunere primară, secundară sau terţiară fiind considerate gunoierii regnului vegetal.

Vine vremea hribilor sau manatarci, porcini le zic italienii, CEP le spun francezii, BOLETUS spp.

Exista si printre acestea si specii toxice. Atentie ! Vezi lucrarea CIUPERCILE DIN FLORA ROMANIEI, la pret promotional.