Dr. Ing. IOANA TUDOR
E mail: tudorvioana14@yahoo.co.uk Sau : tudorioana2007@gmail.com
TEHNICI INOVATIVE PENTRU OBTINEREA DE ALIMENTE CU MARE VALOARE NUTRITIVĂ ( Cultura ciupercilor Pleurotus spp.)
PREFAŢĂ
Structurată pe 7 capitole prezenta lucrare este o monografie a culturii ciupercilor Pleurotus spp. în ţara noastră, cu actualizare la zi, ce va răspunde problemelor cultivatorilor cu suprafeţe restrânse, în sistem clasic sau celor cu ciupercării intensive.
După o caracterizare generală morfo-fiziologică din Cap.1, este descrisă cultura clasică a acestor ciuperci ce cuprinde amenajarea spaţiului de cultură, pregătirea şi dezvoltarea substratului precum şi însămânţarea, incubarea miceliului şi condiţiile de microclimat, recoltarea, ambalarea şi evacuarea substratului uzat. Tot în sistem clasic este descrisă cultura pe butuci din diferite esenţe lignicole şi pe substrat de rumeguş.
În Cap.4 sunt aduse elemente noi de tehnologie privind cultura intensiv-industrială, în spaţii cu condiţii de microclimat controlate de computer, cu producţie garantată de 270-300 kg ciuperci/tona de substrat într-o perioadă de 35-40 zile.
Deşi ciupercile Pleurotus spp. sunt rezistente la boli şi dăunători, aşa denumite “rustice”, cu mai puţine pretenţii faţă de ciupercile Agaricus bisporus, în Cap.5 sunt descrise principalele boli şi dăunători ce pot apare precum şi prevenirea sau combaterea acestora.
Cultura ciupercilor Pleurotus spp. poate fi uşor transformată în cultură ecologică dacă celelalte condiţii privind substratul lignocelulozic, miceliul şi folosirea produselor biologice de dezinfecţie şi de combatere a bolilor şi dăunătorilor sunt îndeplinite. Prin păstrarea igienei stricte în ciupercărie, prin utilizarea unui substrat de cultură dezinfectat optim pe bază de abur sau apă fierbinte, se pot obţine ciuperci fără tratamente cu pesticide.
Cap.7 aduce un plus de noutate pentru ţara noastră prin abordarea pentru prima dată a tehnologiei de cultură pentru 7 noi specii de Pleurotus. Unele din aceste specii cresc în zone tropicale şi subtropicale şi se pretează foarte bine pentru a fi introduse în cultură pe perioada verilor toride din ţara noastră.
Ciupercile Pleurotus spp. au reale şi dovedite virtuţi medicinale având rol antioxidant, antibacterian, antiviral, antiinflamator, scad tensiunea arterială, protejează sistemul cardiovascular, reduc colesterolul rău din sânge, întăresc sistemul imunitar al organismului precum şi pe cel nervos. Pot înlocui cu succes carnea animală, fiind bogate în proteină, carbihidraţi, minerale şi vitamine, fără conţinut de colesterol, sare şi zahăr. Şi dacă toate cele menţionate nu v-au convins, atunci ca afacere pot fi foarte rentabile obţinându-se un kg de ciuperci dintr-un kg de paie.
Pentru consultanţă privind infiinţarea de ciupercării, telefoane pentru procurare miceliu autoarea poate fi contactată la tel. 0745420536 sau 0723648128.
AUTOAREA
CUPRINS
CAPITOLUL 1 – CARACTERIZARE GENERALĂ
1.1. Istoric
1.1.1. Pe plan mondial
1.1.2. În ţara noastră
1.2. Poziţia sistematică şi sortimentul de specii de Pleurotus cultivate
1.2.1. Sistematică
1.2.2. Sortimentul de Pleurotus spp.cultivat
1.2.2.1. Specii ce se cultivă în România
1.2.2.2.Specii noi ce pot fi cultivate în România 1.3. Importanţa culturii
1.3.1. Importanţa alimentară
1.3.2. Importanţa medicinală
1.3.3. Importanţa economică
1.4. Biologia ciupercilor Pleurotus spp.
1.5. Hibrizi de Pleurotus spp.
1.6. Nutriţia ciupercilor
1.7. Factorii biologici de cultură
1.7.1. Temperatura
1.7.2. Umiditatea
1.7.3. Aerul
1.7.4.Iluminatul
1.7.5. Substanţele nutritive din substrat
1.7.6. Valoarea pH-ului substratului
CAPITOLUL 2- TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A CIUPERCILOR Pleurotus spp.În SISTEM CLASIC
2.1. Tehnologia în sistem clasic
2.2. Spaţiul de cultură
2.3. Amenajarea spaţiului de cultură
2.4. Dezinfecţia spaţiului de cultură
2.5. Substratul de cultură
2.5.1. Pregătirea substratului
2.5.2. Dezinfecţia termică a substratului
2.5.3. Dezinfecţia termică a materialelor proteice
2.5.4. Calitatea substratului
2.6. Însămânţarea ciupercilor Pleurotus spp.
2.7. Incubarea miceliului
2.7.1. Aşezarea sacilor la incubat
2.7.2. Fazele desfăşurării incubării
2.7.3. Inducţia fructificării
2.7.4. Fructificarea şi recoltarea
2.8. Lucrări de îngrijire şi dirijarea microclimatului la recoltare
2.8.1. Recoltarea ciupercilor
2.8.2.Calitatea ciupercilor şi valorificarea
2.8.3 Ambalarea
2.8.4. Transportul ciupercilor
2.8.5. Evacuarea substratului uzat
2.9. Situaţii nefavorabile la cultura ciupercilor Pleurotus spp.
CAPITOLUL 3- TEHNOLOGIA DE CULTURĂ PE BUTUCI DE LEMN ŞI RUMEGUŞ
3.1.Cultura pe substrat lignicol-rumeguş
3.2.Cultura pe butuci de lemn
CAPITOLUL 4- TEHNOLOGIA DE CULTURĂ ÎN SISTEM INTENSIV-INDUSTRIAL
4.1. Spaţii folosite în sistemul intensiv de cultură
4.2. Dezinfecţia substratului cu ajutorul aburului
4.3. Însămânţarea în sistem intensiv-industrial
4.4. Întreţinerea culturii în sistem intensiv
CAPITOLUL 5- BOLI ŞI DĂUNĂTORI
5.1. Boli
5.2. Anomalii.
5.3. Dăunători
5.4. Măsuri de protecţia muncii în cultura ciupercilor Pleurotus spp.
CAPITOLUL 6 – CULTURA ECOLOGICĂ A CIUPERCILOR PLEUROTUS spp.
CAPITOLUL 7- ALTE SPECII DE PLEUROTUS spp.
7.1. Tehnologia de cultură pentru Pleurotus eryngii
7.2. Tehnologia de cultură pentru Pleurotus citrinopileatus
7.3. Tehnologia de cultură pentru Pleurotus columbinus
7.4. Tehnologia de cultură pentru Pleurotus euosmus
7.5. Tehnologia de cultură pentru Pleurotus pulmonarius
7.6. Tehnologia de cultură pentru Pleurotus cystidiosus
7.7. Tehnologia de cultură pentru Pleurotus djamor
CULTURA CIUPERCILOR PLEUROTUS spp. (bureţi)
CAPITOLUL 1 – CARACTERIZARE GENERALĂ
1.1. ISTORIC
1.1.1. Pe plan mondial
Primele consemnări scrise despre ciuperci, ajunse la noi se referă la ciupercile Agaricus spp. şi datează din secolul I î.Ch. Dioscoride şi Horaţiu, aduc elogioase aprecieri în lucrările lor despre ciuperci. Astfel Horaţiu (65-8 î.Ch.) considera că „este mai uşor a dispreţui aurul şi argintul decât a renunţa la o mâncare de ciuperci“, iar împăratul roman Claudius (41-54 d.Ch.) compara valoarea ciupercilor, cu gloria generalilor săi. Chinezii sunt deţinătorii cunoştinţelor despre cultura ciupercilor încă de la anul 535 î.Ch.
Cultura ciupercilor a început târziu şi datorită faptului că nu s-au cunoscut căile de înmulţire ale acestora. Ciupercile nu prezintă rădăcină, tulpină, frunze, flori şi seminţe şi nu pot fi înmulţite precum celelalte plante.
Becker G., (1985) în articolul său intitulat „Mic istoric al micologiei“ arată că abia în anul 1729 italianul Micheli a descoperit că ciupercile se înmulţesc
E mail: tudorvioana14@yahoo.co.uk Sau : tudorioana2007@gmail.com
TEHNICI INOVATIVE PENTRU OBTINEREA DE ALIMENTE CU MARE VALOARE NUTRITIVĂ ( Cultura ciupercilor Pleurotus spp.)
PREFAŢĂ
Structurată pe 7 capitole prezenta lucrare este o monografie a culturii ciupercilor Pleurotus spp. în ţara noastră, cu actualizare la zi, ce va răspunde problemelor cultivatorilor cu suprafeţe restrânse, în sistem clasic sau celor cu ciupercării intensive.
După o caracterizare generală morfo-fiziologică din Cap.1, este descrisă cultura clasică a acestor ciuperci ce cuprinde amenajarea spaţiului de cultură, pregătirea şi dezvoltarea substratului precum şi însămânţarea, incubarea miceliului şi condiţiile de microclimat, recoltarea, ambalarea şi evacuarea substratului uzat. Tot în sistem clasic este descrisă cultura pe butuci din diferite esenţe lignicole şi pe substrat de rumeguş.
În Cap.4 sunt aduse elemente noi de tehnologie privind cultura intensiv-industrială, în spaţii cu condiţii de microclimat controlate de computer, cu producţie garantată de 270-300 kg ciuperci/tona de substrat într-o perioadă de 35-40 zile.
Deşi ciupercile Pleurotus spp. sunt rezistente la boli şi dăunători, aşa denumite “rustice”, cu mai puţine pretenţii faţă de ciupercile Agaricus bisporus, în Cap.5 sunt descrise principalele boli şi dăunători ce pot apare precum şi prevenirea sau combaterea acestora.
Cultura ciupercilor Pleurotus spp. poate fi uşor transformată în cultură ecologică dacă celelalte condiţii privind substratul lignocelulozic, miceliul şi folosirea produselor biologice de dezinfecţie şi de combatere a bolilor şi dăunătorilor sunt îndeplinite. Prin păstrarea igienei stricte în ciupercărie, prin utilizarea unui substrat de cultură dezinfectat optim pe bază de abur sau apă fierbinte, se pot obţine ciuperci fără tratamente cu pesticide.
Cap.7 aduce un plus de noutate pentru ţara noastră prin abordarea pentru prima dată a tehnologiei de cultură pentru 7 noi specii de Pleurotus. Unele din aceste specii cresc în zone tropicale şi subtropicale şi se pretează foarte bine pentru a fi introduse în cultură pe perioada verilor toride din ţara noastră.
Ciupercile Pleurotus spp. au reale şi dovedite virtuţi medicinale având rol antioxidant, antibacterian, antiviral, antiinflamator, scad tensiunea arterială, protejează sistemul cardiovascular, reduc colesterolul rău din sânge, întăresc sistemul imunitar al organismului precum şi pe cel nervos. Pot înlocui cu succes carnea animală, fiind bogate în proteină, carbihidraţi, minerale şi vitamine, fără conţinut de colesterol, sare şi zahăr. Şi dacă toate cele menţionate nu v-au convins, atunci ca afacere pot fi foarte rentabile obţinându-se un kg de ciuperci dintr-un kg de paie.
Pentru consultanţă privind infiinţarea de ciupercării, telefoane pentru procurare miceliu autoarea poate fi contactată la tel. 0745420536 sau 0723648128.
AUTOAREA
CUPRINS
CAPITOLUL 1 – CARACTERIZARE GENERALĂ
1.1. Istoric
1.1.1. Pe plan mondial
1.1.2. În ţara noastră
1.2. Poziţia sistematică şi sortimentul de specii de Pleurotus cultivate
1.2.1. Sistematică
1.2.2. Sortimentul de Pleurotus spp.cultivat
1.2.2.1. Specii ce se cultivă în România
1.2.2.2.Specii noi ce pot fi cultivate în România 1.3. Importanţa culturii
1.3.1. Importanţa alimentară
1.3.2. Importanţa medicinală
1.3.3. Importanţa economică
1.4. Biologia ciupercilor Pleurotus spp.
1.5. Hibrizi de Pleurotus spp.
1.6. Nutriţia ciupercilor
1.7. Factorii biologici de cultură
1.7.1. Temperatura
1.7.2. Umiditatea
1.7.3. Aerul
1.7.4.Iluminatul
1.7.5. Substanţele nutritive din substrat
1.7.6. Valoarea pH-ului substratului
CAPITOLUL 2- TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A CIUPERCILOR Pleurotus spp.În SISTEM CLASIC
2.1. Tehnologia în sistem clasic
2.2. Spaţiul de cultură
2.3. Amenajarea spaţiului de cultură
2.4. Dezinfecţia spaţiului de cultură
2.5. Substratul de cultură
2.5.1. Pregătirea substratului
2.5.2. Dezinfecţia termică a substratului
2.5.3. Dezinfecţia termică a materialelor proteice
2.5.4. Calitatea substratului
2.6. Însămânţarea ciupercilor Pleurotus spp.
2.7. Incubarea miceliului
2.7.1. Aşezarea sacilor la incubat
2.7.2. Fazele desfăşurării incubării
2.7.3. Inducţia fructificării
2.7.4. Fructificarea şi recoltarea
2.8. Lucrări de îngrijire şi dirijarea microclimatului la recoltare
2.8.1. Recoltarea ciupercilor
2.8.2.Calitatea ciupercilor şi valorificarea
2.8.3 Ambalarea
2.8.4. Transportul ciupercilor
2.8.5. Evacuarea substratului uzat
2.9. Situaţii nefavorabile la cultura ciupercilor Pleurotus spp.
CAPITOLUL 3- TEHNOLOGIA DE CULTURĂ PE BUTUCI DE LEMN ŞI RUMEGUŞ
3.1.Cultura pe substrat lignicol-rumeguş
3.2.Cultura pe butuci de lemn
CAPITOLUL 4- TEHNOLOGIA DE CULTURĂ ÎN SISTEM INTENSIV-INDUSTRIAL
4.1. Spaţii folosite în sistemul intensiv de cultură
4.2. Dezinfecţia substratului cu ajutorul aburului
4.3. Însămânţarea în sistem intensiv-industrial
4.4. Întreţinerea culturii în sistem intensiv
CAPITOLUL 5- BOLI ŞI DĂUNĂTORI
5.1. Boli
5.2. Anomalii.
5.3. Dăunători
5.4. Măsuri de protecţia muncii în cultura ciupercilor Pleurotus spp.
CAPITOLUL 6 – CULTURA ECOLOGICĂ A CIUPERCILOR PLEUROTUS spp.
CAPITOLUL 7- ALTE SPECII DE PLEUROTUS spp.
7.1. Tehnologia de cultură pentru Pleurotus eryngii
7.2. Tehnologia de cultură pentru Pleurotus citrinopileatus
7.3. Tehnologia de cultură pentru Pleurotus columbinus
7.4. Tehnologia de cultură pentru Pleurotus euosmus
7.5. Tehnologia de cultură pentru Pleurotus pulmonarius
7.6. Tehnologia de cultură pentru Pleurotus cystidiosus
7.7. Tehnologia de cultură pentru Pleurotus djamor
CULTURA CIUPERCILOR PLEUROTUS spp. (bureţi)
CAPITOLUL 1 – CARACTERIZARE GENERALĂ
1.1. ISTORIC
1.1.1. Pe plan mondial
Primele consemnări scrise despre ciuperci, ajunse la noi se referă la ciupercile Agaricus spp. şi datează din secolul I î.Ch. Dioscoride şi Horaţiu, aduc elogioase aprecieri în lucrările lor despre ciuperci. Astfel Horaţiu (65-8 î.Ch.) considera că „este mai uşor a dispreţui aurul şi argintul decât a renunţa la o mâncare de ciuperci“, iar împăratul roman Claudius (41-54 d.Ch.) compara valoarea ciupercilor, cu gloria generalilor săi. Chinezii sunt deţinătorii cunoştinţelor despre cultura ciupercilor încă de la anul 535 î.Ch.
Cultura ciupercilor a început târziu şi datorită faptului că nu s-au cunoscut căile de înmulţire ale acestora. Ciupercile nu prezintă rădăcină, tulpină, frunze, flori şi seminţe şi nu pot fi înmulţite precum celelalte plante.
Becker G., (1985) în articolul său intitulat „Mic istoric al micologiei“ arată că abia în anul 1729 italianul Micheli a descoperit că ciupercile se înmulţesc
