miercuri, 29 decembrie 2010

Trufele albe de Alba, din Italia


Alba, un oraş medieval italian situat la circa 70 km de Cuneo, e capitala neoficială a zonelor colinare Langhe şi Roero, faimoase pentru trufele, ciocolata şi vinul lor. Cunoscută în Evul Mediu drept „cetatea celor 100 de turnuri“, astăzi Alba nu mai are decât patru turnuri.
Trufele albe de Alba, din Italia dupa Alexandru R Savulescu , Adevarul .ro 28. dec. 2010 .                                                                                                                                                         Dar o altă aromă decât cea de ciocolată fină cu alune (care, e adevărat, pluteşte în permanenţă deasupra oraşului) a dus cel mai departe faima oraşului. Este vorba despre aroma pişcătoare - stranie şi complexă în acelaşi timp - a trufelor albe (Tuber magnatum). Nu cele de ciocolată, ci cele autentice - ciuperci aşa-zis de simbioză, care cresc spontan în pădure, la 20-30 cm sub pământ, şi care nu pot fi descoperite decât cu porci (mai demult) sau câini special dresaţi (în prezent).
Sezonul trufelor începe în septembrie şi ţine până în decembrie. În Langhe şi Roero, dar în special în zona din jurul oraşului Alba se găsesc cele mai bune trufe albe din lume. De aceea, preţul lor este exorbitant, putând depăşi cu mult echivalentul lor în aur. Recordul îl deţine o trufă de 1,5 kg, care a fost cumpărată în anul 2007 de un om de afaceri din Macau cu 330.000 de dolari! Trufele albe „obişnuite" de Alba se vând însă doar cu circa... 3.000 de euro/kg, un preţ de zece ori mai mare decât cel al trufelor negre franceze.
Atât de intensă este aroma trufelor albe de Alba încât pentru o porţie de mâncare ajung numai zece grame! Se utilizează întotdeauna proaspete, rase în felii extrem de subţiri peste mâncăruri cât mai neutre - paste făinoase, orez etc. Se folosesc în orice fel de mâncare, inclusiv la desert (există chiar şi îngheţată cu trufe!). Am mirosit şi eu o astfel de trufă, fără să fiu totuşi impresionat de aroma sa, care pe scurt poate fi descrisă ca mirosul pădurii toamna... Poate că ar trebui să urmez un curs de evaluare senzorială a trufelor la Centrul Naţional de Cercetare a Trufelor din Alba?
Cert este că la Alba se organizează anual o sărbătoare a trufelor, la care se alege şi o regină a acestora. Oricât de frumoasă ar fi însă regina trufelor, sărbătoarea este încununată de un alt eveniment: licitaţia internaţională de la castelul Grinzane Cavour, aflat la 5 km de Alba. Licitaţia are loc în fiecare an începând din 1999, cu Grinzane Cavour conectat de fiecare dată în direct cu alte două oraşe din lume (anul trecut Berlin şi Hong Kong, în alţi ani Paris, Londra sau New York). Anul acesta, licitaţia s-a desfăşurat la14 noiembrie. Sumele care se strâng la aceste licitaţii anuale sunt integral destinate unor scopuri caritabile (combaterea cancerului, sprijinirea mamelor singure etc.)
Târgul trufelor - ajuns anul acesta la a 80-a ediţie, târgul se desfăşoară anual pe parcursul lunilor octombrie şi noiembrie - în afara vânzării trufelor albe, în cadrul târgului sunt organizate diverse evenimente muzicale, culturale şi artistice.

luni, 27 decembrie 2010

CULTURA CIUPERCILOR PLEUROTUS SPP. PE BUTUCI DE LEMN

Aceasta tehnologie de cultura este folosită mai ales în Ocoalele Silvice şi constă în însămânţarea cu miceliu a trunchiurilor vii, în creştere, sau pe butuci detaşaţi, înainte de a fi folosiţi drept combustibil.

În ţara noastră s-a elaborat această tehnologie de cultură de către Mateescu N., şi Ioana Tudor în anul 1984 când s-au obţinut pentru prima dată şi fructificaţii de Pleurotus ostreatus şi Lentinus edodes, ciuperca parfumată sau Skii-take, specie ce ocupă primul loc printre speciile de ciuperci cultivate în Asia.

Pentru cultura pe lemn se folosesc esenţe foioase, sănătoase, lipsite de alte specii de ciuperci, proaspăt tăiate pentru a avea o umiditate optimă şi cu diametrul peste 12-15 cm deoarece cheltuielile aferente inoculării, păstrării şi întreţinerii în cultură să poată fi acoperite de producţia obţinută. Prin utilizarea lemnului ca substrat de creştere se elimină celelalte verigi tehnologice privind pregătirea substratului precum: mărunţirea, omogenizarea, îmbibarea şi dezinfectarea termică.

Metoda de cultură pe butuci se mai aplică şi în păduri, după tăierea arborilor pentru a descompune complet buturuga rămasă, eliminându-se astfel lucrările de scoatere a ei din pământ. Pe parcursul a 3 ani P.ostreatus face să putrezească şi lemnul rădăcinilor şi produce ciuperci încă din primul an.

Cultura ciupercilor Pleurotus spp. pe buşteni este cea mai veche metodă de cultură a acestor specii de ciuperci, ea începând să fie aplicată din perioada anilor 1916–1928 şi s-a extins după al doilea război mondial şi a reprezentat singura metodă de producere a ciupercilor Pleurotus.

Metoda culturii pe esenţe lemnoase prezintă avantajul că nu necesită investiţii speciale, însă există şi dezavantajul că producţia de ciuperci este posibilă numai în 2-3 luni din an

în sistem gospodăresc Aceasta reprezintă o cultură extensivă de lungă durată, spre deosebire de cultura intensivă de scurtă durată pe substraturi lignocelulozice. Caracteristic pentru acest sistem de cultură este faptul că nu solicită nici un consum energetic, totul se desfăşoară în mediul extern.
Tehnologia este accesibila in cartea : Pleurotus-Tehnologia de cultura, la pretul de 21 ron.