Produse destinate cresterii recoltelor de ciuperci : PRODUS testat IN ROMANIA •Biostimulator : Amalgerol premium

Creste productia cu 15% ciuperci per m2/.ciclu si reduce ciclul de cultura cu 5-6 zile.
Descriere: Este un produs cu o combinatie unica de uleiuri naturale, extracte de plante si carbohidrati organici cu efect asupra plantei si a solului.
Se aplica in concentratie de 5% cate un tratament dupa fiecare val de cultura.

SC Agro Expert SRL Tel : 0264 403237

 68 Liviu Rebreanu Street Fax : 0264 403364

Cluj Napoca 400446 Tel: 0364 101236

Cluj / Romania Tel: 0722 503504

www.agro-expert.ro office@agro-expert.ro

Solutii chimice in combaterea bolilor si daunatorilor , in cultura de ciuperci

ASOCIATIA NATIONALA A PRODUCATORILOR DE CIUPERCI DIN ROMANIA
Seminar Poiana Brasov
14 noiembrie 2013
Dr. Ing. George Roiban
Produse destinate protectiei culturii de ciuperci :
PRODUSE OMOLOGATE IN ROMANIA
•Insecticid : Dimilin 24 WP; Dimilin 48 SC
•Fungicid : Mirage 45 EC .

importanta combaterii mustelor
Actiuni directe :
•Dauneaza dezvoltarii miceliului si a ciupercilor
•Disconfort pentru muncitori Actiuni indirecte :
•Transmierea de patogeni, acarieni si nematozi (in special Sciaride)
Reducerea capacitatii de prodctie Calitate slaba a ciuperilor – impact comercial scazut
Dimilin: in cresterea ciupercilor specii de muste :
Sciaride (Lycoriella auripila)musca alba
•Larve: 4 stadi larvare –daunare - ap bucal
•Adultii: putin mobili; femelele depun peste 150 oua Phoride (Megaselia halterata / nigra)
•Larve: 3 stadi larvare – daunare - ap bucal mic
•Adulti: comportament agitat;
femelele depun minim 50 oua
Dimilin: pragul economic de daunare
•Sciaride: 1 larve per 125 g de compost
•Phoride: 58 larve per 125 g de compost
Dimilin: metode de aplicare
Ciperca alba Pregatirea compostului
•Incorporarea in momentul pregatirii
•Direct prin stropire Acoperire dupa insamintare
•Incorporare in masa stratului de acoperire
•Imprestiere locala a substratul insamintat
Dimilin: Dozele de aplicare
Ciuperca alba 1 gr substanta activa per m2. = 4 gr Dimilin WP-25 per m2. sau 2 ml Dimilin SC-48 per m2. Ciuperci Pleurotus 10 gr s.a. per tona de substrat = 40 gr Dimilin WP-25 per tona de substrat.
Dimilin: Efectul asupra daunatorilor
•Sciaride:
Control complect si de lunga durata
•Phoride:
Control partial 50-70%=
suprimarea dezvoltarii populatilor
Dimilin: in cultura ciupercilor Integrarea masurilor de combatere IPM
•Igiena spatiilor , uneltelor si a personalului
•Metode fizice de combatere
au caracter preventiv
•Metode chimice de combater
aplicate preventiv si/sau curativ.
Dimilin: Metode fizice de protectie preventiva
•Metode fizice Filtre la ferestre , usi - zone de admisie Capcane lipicioase pt adulti ( galbene) Presiune positiva a ventilatiei pt evitarea admisiei adultilor din exterior -> interior Buna intretinere si managementul productiei Introducerea compostului devreme dimineata
•Igiena Colectarea tuturor resturilor culturii anterioare Depozitarea resturilor departe de zona productiva Dezinfectia termica cu abur.
Dimilin: in cultura ciupercilor Concluzie
•Sciaridele sunt mai daunatoare decit phoridele
•Dimilin ofera un control complect si de lunga durata a larvelor de sciaride si suppreseaza populatia de phoride
•Dimilin este un produs sigur pentru cultura de ciuperci
•Integrarea masurilor de protectie a chimice , fizice si igienice intr-un management IPM este necesar pentru a avea controlul sustinut al daunatorilor.
MIRAGE 45 EC
Procloraz 450 g/l
Fungicid cu acţiune de contact şi penetrant-translaminară,
Efect preventiv şi curativ, cu remanenţă de 4-5 săptămâni
MIRAGE 45 EC
Recomandare la ciuperci comestibile aplicarea procloraz-ului se face impotriva:
Putregaiul moale (Mycogone perniciosa),
Putregaiul uscat (Verticillium fungicola)
Putregaiul moale (Mycogone perniciosa),
Balonul alb - mucegaiul alb - boala veziculara.
•Paraziteaza corpul ciupercii Agaricus bisporus.
•Ciupercile care au fost afectate de acest agent patogen, la un stadiu tanar, se transforma intr-o masa nedefinita ca forma, acoperita cu miceliu alb si pufos. Pe masura ce se dezvolta, aceasta masa devine maro si incepe sa putrezeasca. Mai mult decât atât, picaturi mici de lichid in culoarea chihlimbarului apar pe suprafaţa ţesutului ciuperci, mai ales la un nivel foarte ridicat de umiditate. In aceasta faza, ciuperca putrezeste si degaja un miros neplacut. In conditiile unui mediu uscat, ciupercile deformate pot avea fructificatii ciudate dar tesutul ramane uscat si se poate confunda cu Verticillium- un alt patogen. Daca boala se instaleaza catre sfarsitul dezvoltarii ciupercii, aceasta prezinta doar tulpina afectata, la inceput culoarea devine maro si apoi apare si miceliul ciupercii, alb, pufos.
•In conditiile recoltarii ciupercilor afectate si pastrarii miceliului infectat, acesta va fi sursa pentru imprastierea agentului patogen la urmatoarele culturi. Uneori, o dunga maro pe tulpina de Agaricus, alaturi de sectoare de placi deteriorate si ofilite, acoperite cu miceliu alb, determina existenta agentului patogen.
Putregaiul uscat (Verticillium fungicola)
•Paraziteaza corpul ciupercii Agaricus bisporus.
-se manifestă prin apariţia pe suprafaţa pălăriei ciupercilor a unor pete brune neregulate care se adâncesc în ţesuturile ciupercii.
-piciorul ciupercilor atacate,crapă şi exfoliază.
•Simptomele bolii pot fi diferite, acestea depinzand de momentul infectiei. Ciupercile infectate in prima faza a dezvoltarii apar ca un bulb, cu picior subtire si o palarie foarte mica sau se transforma intr-o masa de testut fara forma. Spre deosebire de Mycogone, aceasta masa nu se distruge si nu apar picaturi de lichid iar mirosul neplacut nu exista. Ciupercile infectate cu Vertcillium raman uscate si au o suprafata cu o textura de piele , de unde si-au luat denumirea de ‘bule uscate’. Infectia ciupercilor intr-un stadiu secundar de dezvoltare cauzeaza o deformare a piciorului si o iregularitate a palariei.
•Cand ciupercile de Agaricus sunt in parga si au fost infectate, puncte gri- brune apar pe palarie. Aceste pete se dezvolta in tesut si cand umiditatea este mare apare la suprafata un mucegai gri.
•Sursa de inocul este substratul infectat. Sporii pot fi condusi de insecte, aer, personal de lucru.
Mod de actiune: -fungicid local pe bază de procloraz, -grupa imidazolilor ce acţionează prin inhibarea biosintezei ergosterolului în membranele celulare ale organismelor ţintă. -Acesta are în principal acţiune de contact şi penetrant – translaminară (trece prin limbul frunzei) cu o remanenţă de cca. 4 – 5 săptămâni.
-are acţiune preventivă şi curativă asupra unui mare număr de specii de ciuperci fitopatogene
-pentru a preveni instalarea rezistenţei patogenilor, se va evita aplicarea repetata a mai mult de 2 tratamente cu MIRAGE 45 EC la aceeaşi cultură şi pe aceeaşi suprafaţă într-un ciclu de cultivare. Recomandari de aplicare pentru ciuperci comestibile: Tratamentul se face de regulă preventiv, după scarificare, prin stropirea substratului la suprafaţă cu soluţia fungicidă.
MIRAGE 45 EC
Doza de utilizare :
1.35 gr/mp substrat sau
 0.3% solutie
FUNGICIDE in cultura ciupercilor combaterea fungiilor.

Noi metode de combatere biologică a bolilor şi dăunătorilor la ciuperci

UE vrea alimente fără pesticide

Asociaţia Naţională a Producătorilor de Ciuperci din România (ANPCR), împreună cu Organizaţia Interprofesională Naţională PRODCOM Legume-Fructe, a organizat la Braşov seminarul ştiinţific cu tema „Noi tehnici şi tehnologii în tratamentele fitosanitare pentru cultura ciupercilor. Evenimentul a reunit peste 50 de fermieri, reprezentând „top 30 cei mai mari producători de ciuperci din România“, după cum a afirmat Eugen Băjenaru, preşedintele ANPCR, dar şi consultanţi şi specialişti veniţi din Polonia şi Germania.

Manifestarea a avut ca scop diseminarea în rândul fermierilor din România a bunelor practici şi metodelor moderne în domeniul tehnologiei şi tratamentelor, pentru promovarea alimentelor sănătoase, lipsite de reziduuri chimice. Aceasta nu întâmplător pentru că de curând, în urma analizelor de laborator, s-au găsit concentraţii mari de pesticide pe merele româneşti. Conform reglementărilor UE, un cultivator de ciuperci este considerat un producător de alimente, iar UE vrea să asigure protecţia consumatorilor prin Regulamentele nr. 178/2002 privind siguranţa alimentelor, nr. 396/2005 privind utilizarea pesticidelor în agricultură şi introducerea sistemului integrat în producţia de alimente nr. 128/2009. Prin aceste măsuri UE vrea să elimine urmele de pesticide din producţia de alimente.

„Am dedicat acest seminar ştiinţific găsirii, împreună cu specialişti reputaţi din ţările Europei, a unor soluţii viabile, concrete, de a pune pe mesele românilor alimente mai proaspete şi mai sănătoase. Tendinţa actuală este de a promova tratamentele biologice şi pe cele care elimină tratamentele clasice cu substanţe relativ toxice“, a declarat Eugen Băjenaru.

Sisteme integrate de control al bolilor şi dăunătorilor

În acest sens, dr. ing. Nikodem Sakson, consultantul din Polonia, a vorbit de sisteme integrate de control al bolilor şi dăunătorilor în fermele de ciuperci, prezentând o serie de recomandări pentru a menţine o fermă curată şi o producţie sănătoasă. „Cumpăraţi materii prime certificate, pentru a evita riscul apariţiei infecţiei primare cu mucegaiuri şi alte boli. Utilizarea pesticidelor să se facă conform listei de recomandare şi pe baza unei instrucţiuni în prealabil. De asemenea, păstraţi standardele ridicate de igienă în fermă, identificaţi eventuale surse de infecţie. Pentru a testa podeaua şi pentru a identifica infestarea cu boli udaţi pardoseala cu o soluţie 18% peroxid de oxigen. Apariţia bulelor indică o infestare puternică, în timp ce lipsa acestora înseamnă că nu există semne de infecţie. Spălaţi bine camerele şi coridoarele, folosind produse chimice adecvate pentru dezinfecţie. Altfel, principalele boli şi dăunători precum putregaiul uscat (Verticillium fungicola), pânza de păianjen (Dactylim dendroides), mucegaiul verde şi muştele vor produce pierderi în cultură“, a spus consultantul polonez.

Având în vedere că în România nu există fabrici de compost, iar producătorii români aleg de regulă cultivarea pe composturi incubate care scurtează ciclul de producţie la 42 de zile, eliminarea dăunătorilor se face exclusiv prin întreţinerea culturilor şi tratamente care nu au remanenţă.

„Spre deosebire de ciuperca importată, producătorii români nu folosesc substanţe de conservare pe termen lung, ci se limitează doar la frig. Sectorul nostru este oarecum favorizat, pentru că ciclul scurt de obţinere a ciupercii nu permite, mai ales în perioadele de fructificare şi recoltare, niciun fel de tratament şi atunci cultivatorii sunt obligaţi să folosească mai degrabă tratamentele bio. Astăzi am văzut substanţe bazate pe eliminarea dăunătorilor în mod natural, prin aplicarea de aerosoli cu substanţe nontoxice“, a adăugat preşedintele ANPCR.

Tratamentele bio asigură producţii sănătoase

O altă temă de discuţie foarte apreciată de participanţii la seminar a fost combaterea biologică a bolilor şi dăunătorilor. Invitatul din Germania, ing. Michael Lichtenberg, a prezentat produsul Nemacel, ce asigură un control biologic eficient mai ales împotriva Sciaridelor la ciuperci. În concluzie, acesta a atras atenţia asupra beneficiilor aduse de produs, menţionând faptul că acesta oferă un control bun şi de lungă durată împotriva muştelor sciaridis, este uşor de aplicat prin udare, nu este toxic, ceea ce îl clasifică drept un aliat prietenos şi de încredere împotriva răspândirii bolilor. Tot din Germania, Uwe Bohm a venit cu metode biologice în dezinfectarea fermelor de ciuperci. Acesta a prezentat produsul BEDO Bio Care, un concentrat lichid pur biologic folosit pentru dezinfectarea tuturor tipurilor de suprafeţe şi spaţii, eficient împotriva bacteriilor, viruşilor şi ciupercilor. Combinaţia de natural, biodegradabil, non-toxic şi ingrediente ecologice asigură un efect fungicid, bactericid, substanţa nepericuloasă putând fi aplicată de către fermier fără îmbrăcăminte de protecţie.

„Mi-a plăcut seminarul pentru că s-a discutat despre o temă de actualitate – combaterea biologică, fără pesticide. Specialiştii din Polonia şi Germania au venit cu pesticide biologice, fără remanenţă, biodegradabile, ceea ce este un pas pentru ciupercarii noştri. Avem nevoie de astfel de informaţii, pentru că mulţi producători nu sunt informaţi, iar la noi în ţară nu mai există nici laboratoare de cercetare în problema ciupercilor“, a apreciat Ioana Tudor, specialist în cultura ciupercilor.

Producătorii ar trebui să îşi diversifice sortimentul

Conform specialiştilor în cultivarea ciupercilor, acest domeniu nu este pentru orice întreprinzător. O afacere profitabilă trebuie să respecte anumite condiţii. „Este important să existe spaţii foarte bine izolate termic, dotate cu toate utilităţile şi capacitatea celulelor optimizate astfel încât să încapă un tir de compost, adică 15-20 tone, pe stelaje şi pe mai multe nivele. Pe lângă utilităţi este vital microclimatul creat, încălzire, răcire, umidificare, ventilaţie, controlul bioxidului de carbon, or toate aceste instalaţii costă“, este de părere Ioana Tudor. Deşi majoritatea gândesc că ar putea începe cu o singură hală de producţie, cei cu experienţă în domeniu consideră că un start bun în afacere se face cu cel puţin 6 hale de producţie.

Deşi ciuperca este o hrană sănătoasă, o sursă importantă de proteine, situându-se pe locul 2 ca proteină vegetală după soia, în România nu există o tradiţie în consumul de ciuperci. Românii au început să consume ciuperci de 50 de ani, iar înainte de 1989 totul pleca sub formă de conserve la export, pentru a aduce valută în ţară. De aceea, chiar şi în prezent un român consumă în medie doar 1 kg de ciuperci pe an, în timp ce în Olanda consumul este de 5 kg anual.

„Eu le spun producătorilor să lărgim sortimentul. Am putea cultiva Shiitake (Lentinus edodes) sau ciu­perca parfumată, extraordinară pentru că este anticancerigenă, întăreşte sistemul imunitar, polizaharidele din ea scad colesterolul, glicemia, deci are foarte multe virtuţi medicinale. Se pretează foarte bine la deshidratare, poate fi transformată în pudră, deci se poate păstra uşor, se fac din ea extracte şi se poate folosi ca supliment alimentar“, a punctat Ioana Tudor.

Patricia Alexandra POP, Lumea satului, 1 Decembrie 2013

Vizualizari 48