SHIITAKE a fost cultivata in Romania in 1984 pe butuci de carpen, plop, mesteacan, fag

SHIITAKE, LENTINUS EDODES, LENTINULA EDODES, CIUPERCA PARFUMATA, CIUPERCA NEAGRA DE PADURE, CIUPERCA GALBENA DE STEJAR, CIUPERCA PADUREA NEAGRA, PAINISOARA PESTRITA, DONKU, XIANG GU, SHIANG GU, SHIANGU KU




Este supranumita Regele sau Monarhul ciupercilor.

Este considerata o ciuperca superaliment alaturi de brocoli si afine.

Nu contine zaharuri, sare si grasimi.

Contine fibre, vitamine din complexul B: 1,2,3,6 si acid folic, vitamina D2, minerale esentiale precum K,Cu,P,Fe si SELENIU care este un puternic antioxidant.

Creste nativ in Asia : Japonia, China, Coreea.

Datorita virtutilor ei medicinale se afla pe locul II in lume privind cultura. China produce 40% din productia mondiala de ciuperci printre care si shiitake, adica 1.309,497 tone in anul 2003. Pe locul 2 este S.U.A.

Virtuti medicinale : fortifica imunitatea, antiviral, antifungic, cardiotonic, hipocolesterolemic, hipoglicemic, hipotensiv, antitumoral.

Shiitake poate fi luata in cultura si in tara noastra, exista producatori de miceliu.

Se poate cultiva de butuci de lemn din speciile foioase sau pe rumegus de foioase.

Tehnologia de cultura, conditiile de microclimat, ingrijire, randament sunt prezentate in cartea : CULTURA CIUPERCILOR PENTRU INCEPATORI, la 25 ron.
Sper ca in anul 2012 sa pot publica o lucrare numai despre SHIITAKE.

In Romania, primele fructificatii le-am obtinut din Tulpina 505 din Colectia de macromicete de la Vidra-Ilfov, pe carpen, plop, mesteacan, fag in anul 1984, iar lucrarea a aparut in 1985 in Rev. Productia vegetala-Horticultura nr. 8 , Mateescu N., si Ioana Tudor. Precizarea este facuta pentru cei care au postat pe internet ca ei au obtinut pentru prima data ciuperci shiitake in Romania.

TRUFELE, Tuber melanosporum, Tuber magnatum, Tuber aestivum, Tuber brumale,Tuber macrosporum

IMPORTANŢA ALIMENTARĂ A TRUFELOR


Mâncarea zeilor a suscitat interesul oamenilor din cele mai vechi timpuri ajungându-se în prezent la cultivarea acestora deoarece din flora spontană au devenit din ce în ce mai puţine datorită schimbărilor climatice şi aconsumului crescător an de an. Trufele sunt considerate un aliment complet datorită substanţelor pe care le conţin venind în ajutorul digestiei. Prin aromele conţinute satisfac toate simţurile omului cu influenţe pozitive asupra psihicului.

Trufele ca orice CIUPERCA, conţin 75-85% apă şi numai 25% substantă uscată. Proteine conţin 4,5 % şi 37 Kcal la 100 g trufe proaspete. În procente conţin :

20,40 % substanţă organică ;

2,40% azot ;

2,20% cenuşă ;

18,90% acid fosforic ;

2,40% acid sulfuric ;

0,41% clor şi iod;

7,48% carbonaţi;

8,85% magneziu;

23,77% potasiu ;

0,60% sodiu ;

7,50% peroxid de Fe şi Al ;

28,05% silice ;

10,04% acid carbonic şi dioxid de Mg.

Proteinele din trufe conţin următorii aminoacizi: leucina, treonina, lisina, metionina, triptofan, valina, fenilalanina, isolaeucina, istidina precum şi glucide solubile 0,17-0,36%. Lipidele sunt în jur de 2% dintre care acizi graşi nesaturaţi, acizi graşi esenţiali şi utili pentru a ţine la valori normale colesterolul. În pereţii celulari există un aminopolisaharid similar cu chitina din scheletul insectelor.

Conţin vitamine în cantităţi reduse, precum cele din complexul B şi PP, E precum şi săruri minerale : K, P, Na, Ca, Zn, Cu, Se şi Mg.

Aroma din trufe conţine steroizi similari cu cei produşi de o scroafă în călduri, de aici sârguinţa cu care căutau porcii aceste daruri ale naturii.

Cu aparutura modernă din zilele noastre s-au identificat peste 200 de substanţe volatile în specia T.melanosporum. Printre acestea sunt : alcool, ketone, aldehide, compuşi aromatici şi compuşi ai sulfului.

Toate acestea si multe altele se pot lectura in cartea TRUFELE, prima de acest gen din tara noastra. Prêt 19 lei.

Totul despre ciuperci cu Dr. Ing. Ioana Tudor: TRUFELE

Totul despre ciuperci cu Dr. Ing. Ioana Tudor: TRUFELE: IMPORTANŢA ALIMENTARĂ TRUFELOR Mâncarea zeilor a suscitat interesul oamenilor din cele mai vechi timpuri ajungându-se în prezent la culti...

LISTA DE FIGURI COLOR - Albinele si albinaritul

Lista de figuri




Figura 1 - Pictură rupestră cu recoltare de miere de la albine sălbatice

Figura 2 - Monedă argentiniană

Figura 3 - Monedă slovenă cu Apis mellifera

Figura 4 - Apis dorsata

Figura 5 - Apis cerana

Figura 6- Albina europeană

Figura 7- Apis mellifera carniola

Figura 8- Apis mellifera caucasica

Figura 9- Apis mellifera carpatica

Figura 10 - Părţile morfologice ale albinei

Figura 11 - Albina lucrătoare şi capul său

Figura 12 - Trântorul şi capul său

Figura 13 – Lucrătoare, trântor şi regină

Figura 14 - Matcă şi capul său

Figura 15 - Ochii albinei

Figura 16 - Antenele albinei

Figura 17-Aparatul bucal

Figura 18 - Trompa albinei

Figura 19 - Toracele albinei

Figura 20 - Aripile albinei

Figura 21 - Aripă de albină- detaliu

Figura 22 - Picioarele albinei lucrătoare

Figura 23 - Picior posterior

Figura 24 - Abdomenul albinei

Figura 25 - Aparatul digestiv, primele segmente

Figura 26 - Aparatul digestiv, ultimile segmente

Figura 27 - Tubul digestiv

Figura 28 - Aparatul respirator al albinei lucrătoare

Figura 29 - Sistemul nervos

Figura 30 - Aparatul circulator

Figura 31 - Organele genitale la matcă

Figura 32 - Comunicarea între albine

Figura 33 - Dansul albinelor, de semnalizare

Figura 34 - Muşchii zborului

Figura 35 - Aparatul vulnerant sau de apărare

Figura 36 - Analizorii vizuali la albină

Figura 37- Complex cerebral

Figura 38 - Stadiu de dezvoltare

Figura 39- Larva de albină

Figura 40 - Nimfă

Figura 41- Albină lucrătoare ieşind din celulă după ce a tăiat căpăcelul de ceară

Figura 42 - Ciclul de dezvoltare

Figura. 43 - Regina africană

Figura 44 - Botci din care vor ecloza mătci

Figura 45 - Culorile de marcare a mătcilor

Figura 46 - Trântori

Figura 47- Albine lucrătoare

Figura 48 - Albină culegând polen

Figura 49 - Ouă depuse în alveole

Figura 50- Şopârlă mumificată, în stup

Figura 51 - Faguri cu miere în copac

Figura 52 - Albine în zbor de orientare

Figura 53 - Adăpător

Figura 54 - Albină cu polen

Figura 55 - Culegătoare de propolis

Figura 56 - Stupi

Figura 57 - Stupi marcaţi

Figura 58 - Stupină

Figura 59 - Stup orizontal

Figura 60 - Stup vertical cu magazin

Figura 61 - Interiorul unui stup



Figura 62 - Stup multietajat varianta 1

Figura 63 - Stup multietajat varianta 2

Figura 64 - Stupi din poliuretan

Figura 65 - Stup cu urdiniş

Figura 66 - Afumătorul

Figura 67 - Colectorul de polen, după apiardeal.3xforum.ro

Figura 68 - Dalta apicolă

Figura 69 - Dispozitiv pentru fixarea sârmelor pe rame

Figura 70 - Extractorul de miere

Figura 71 - Masca apicolă

Figura 72 - Costum apicol

Figura 73 - Perie apicolă

Figura 74- Amplasarea bilaterală a rezervelor de hrană în cuib

Figura 75 - Amplasarea rezervelor de hrană la ME

Figura 76 - Schema aerisirii cuibului unei familii de albine pe timpul iernii

Figura 77 - Gratie contra rozătoarelor

Figura 78 - Polen, detaliu

Figura 79- Adăpător, alt model

Figura 80 - Hrănirea albinelor cu turte

Figura 81 - Hrănitor de primăvară, montat

Figura 82- Păstura

Figura 82 - Roirea, schemă

Figura 83 - Botci naturale pentru matcă

Figura 84 - Roi natural

Figura 86 - Tratament antivarroa, T.Boncescu

Figura 87 - Stupi în zăpadă

Figura 88- Sacrbrood Virus -SBV pe larvă

Figura 89- Virusul paraliziei cronice CPV sau virusul bolii negre

Figura 90 - Deformări de virus- Deforme Wing Virus -DWV

Figura 91 - Virus în celule- Black Queen cell Virus – BQCV

Figura 92 - Albine moarte de CCD

Figura 93 - Loca americană

Figura 94 - Loca europeana

Figura 95 - Atac de Ascosphaera apis, detaliu

Figura 96 - Ascoferoza

Figura 97 - Atac de Aspergillus flavus

Figura 98 - Melanosella mors apis

Figura 99 - Albină afectată de Nosema apis

Figura 100 - Nosemoză

Figura 101 - Urme de nosemoză, diaree

Figura 102- Nosema sp., ciclul de înmulţire

Figura 103 - Nosema ceranae

Figura 104 - Chişti în tuburile Malpighi

Figura 105 - Acarapis woodi

Figura 106 - Trahee parazitată

Figura 107 - Braula coeca

Figura 108 - Albină cu brauloză

Figura 109 - Varroa jacobsoni

Figura 110- Varroa pe pupă

Figura 111 - Atac de varroa pe abdomenul mătcii

Figura 112 - Albina infestată cu varroa

Figura 113 - Atac de Varroa-stânga şi Nosema- dreapta

Figura 114 - Tropilaelaps clareae

Figura 115 - Senotainia tricuspis

Figura 116- Meloe proscarabeus

Figura 117 - Meloe variegatus, adult, larvă, prepupă, pupă

Figura 118- Albine intoxicate, după I.D.S.A. 2003

Figura 119 - Galleria mellonella – fluture

Figura 120 - Galleria mellonella – larve

Figura 121 - Ciclul biologic la găselniţă

Figura 122- Atac pe figure de găselniţă mare

Figura 123 - Achroea grisella

Figura 124 - Fluturele cap de mort

Figura 125 - Capul fluturelui

Figura 126 - Vespa crabro- gărgăunul

Figura 127 - Vespa germanica sau vulgaris- viespea comună

Figura 128- Vespa silvestris

Figura 129 - Vespa gallica

Figura 130 - Philanthus apivorus

Figura 131 - Philanthus apivorus paralizând o albină

Figura 132- Furnici

Figura 133 - Urechelniţa comună- Forficula auricularia

Figura 134 - Lithobius forficatus

Figura 135 - Prigorii

Figura 136- Ciocănitoarea

Figura 137- Picus viridis

Figura 138- Piţigoi

Figura 139 - Piţigoi mare

Figura 140- Sticletele, Carduelis carduelis

Figura- 141 - Şoarece şi distrugerile din stup

Figura 142- Aethina tumida

Figura 143- Protaetia opaca

Figura 144 - Albine prinse în spicul de mohor, după Molotoi C.

Figura 145 - Haine din albine

Figura 146 – Înţepătură

Figura 147- La nuntă îmbrăcaţi în albine

HRIBI LA VAMA IN BUCOVINA 2011, SEPT.