marți, 11 noiembrie 2014

Manualul cultivatorului de ciuperci comestibile, Editia a III-a

Editia a 3-a, 2014.Editura BLASSCO Buc. 23 lei. Cuprinde 22 lectii despre cultura ciupercilor Agaricus bisporus, Agaricus edulis, Pleurotus spp, alte specii si producerea miceliului.

luni, 10 noiembrie 2014

Efectul medicinal al ciupercilor Ganoderma lucidum- lingurita zanei


Ciuperca (Reishi), ce creşte spontan şi în ţara noastră, este cunoscută şi folosită în unele ţări din Extremul Orient de mii de ani. Folosirea acestei ciuperci în tratamente populare în Asia se pierde în negura vremii. Timp de 4000 de ani chinezii şi japonezii au folosit Reishi pentru a trata tulburările de ficat, hipertensiunea, artrita şi alte afecţiuni. Studii pe oameni, în laborator au demonstrat efectele antialergice, antiinflamatorii, antibacteriene şi antioxidante ale acestor ciuperci. Reishi poate fi consumat ca sirop, supă, ceai, tinctură, tablete şi injecţii.
În era contemporană pe lângă ciuperci a început să se folosească şi extracte din miceliu.
În ultima perioadă specialiştii  occidentali au început să abordeze tot mai frecvent plantele, ierburile şi chiar ciupercile ca surse de hrană, ele conţinând: vitamine, suplimente alimentare sau hrană funcţională. În anul 1990 suplimentele de dietă ale SUA au atins o cifră de afaceri de 3,3 bilioane de dolari, în 1992 a atins 3,7 bilioane, în 1994 de 5 bilioane, în 1996 de 6,5 bilioane, în 1998 de 12 bilioane iar în 2000 probabil că a depăşit 14 bilione de dolari (Zeisel, 199). După SUA aceste suplimente alimentare au început să apară în marketurile din Europa şi Estul Asiei.
În prezent, stilul de viaţă în condiţii de stres, poluarea aerului pe care îl respirăm, aditivele alimentare chimice pe care le consumăm, toate cauzează slăbirea sistemului imunitar al organismului uman. În timp ce sistemul imunitar slăbşte, sporeşte predispoziţia la boli. În urma consumului de ciuperci s-au constatat diferite efecte pozitive la unele afecţiuni. Extractele din ciuperci, perfecţionate ulterior, ce au o toxicitate scăzută, au adus îmbunătăţiri radicale asupra calităţii sănătăţii umane. Dacă chinezii foloseau aceste diete în urmă cu 2000 de ani, în anul 1980, deci în zilele noastre putem spune că această tradiţie s-a reluat dar la o altă scară.
O tulpină din ciuperca Reishi, a fost crescută activ pe orez, fără drojdii şi fără chimicale. Ciupercile obţinute au fost recoltate la maturitatea comercială şi din ele s-au extras în jur de 200 componente active cu efecte medicinale. Polizaharidele conţinute de aceste ciuperci sunt de genul: 1,3 D glucan şi beta glucan, 1,6 D glucan denumite „IZ-8“ precum şi triterpene, adenosine, acizi graşi, alcaloizi, acizi nucelici, aminoacizi, proteine şi vitamine.
 În prezent produse cu Reishi se pot cumpăra de pe internet şi de către români.
Unele preparate din ciuperci sunt produse dintr-o singură specie sau din mai multe specii de ciuperci, în combinaţie. De exemplu s-au combinat 100 mg vitamina C, 200 mg biomasă de shiitake, 200 mg biomasă de miceliu de Reishi, 200 mg de biomasă de miceliu de Maitake, 150 mg de biomasă de miceliu de Turkey Tail la care s-a adăugat 1,3 g cu extract din miceliu de Pleurotus ostreatus şi de alte 10 specii de ciuperci şi 7 extracte din carpoforii din 7 specii de ciuperci tot medicinale.





DE CE SA CONSUMAM CIUPERCI

    In prezent în ţara noastră se cultivă cu precădere două specii de ciuperci : Agaricus bisporus ( ciuperca de strat sau de balegar, albă, crem sau brună) şi Pleurotus ostreatus ( bureţi sau păstravul de fag). Timid a început în ultima perioadă să se cultive şi Lentinus edodes ( shii-take, ciuperca parfumată sau ciuperca de castan).
  Ciupercile comestibile sunt considerate aliment iar unele dintre ele chiar medicament, având o valoare nutritivă ridicată şi unele virtuţi terapeutice de certă valoare  cum e cazul lui Lentinus edodes şi Pleurotus ostreatus.
  Compoziţia chimică a ciupercilor diferă de la o specie la alta, în funcţie de stadiul de dezvoltare, de substratul nutritiv pe care cresc, de partea componentă luată în considerare, perioada de creştere, condiţiile de microclimat etc.
   Agaricus bisporus contin apă (82-92 %) , substanţe organice (6- 16,5 %), si săruri minerale ( 0,5-1,5%) .  
  100 g ciuperci proaspete ,  analize facute in Canada contin :
-         proteine  3,6 – 5 g
-         carbohidraţi  1,5 g
-         lipide   0,3 g
-         fibre dietetice  2,5 g
-         vitamine :  A – 5 mg; C- 0,12 mg ; D – 0,10 mg ;  E – 0,12 mg ; B 1  (tiamina )- 0,03 mg ; B2 (riboflavină) - 0,41 mg ; B3 (niacină  )  - 4,1 mg  ; B 12 -  0,16 mg;
-         săruri minerale :  Na-7,0 mg; K – 305 mg ; Ca – 2 mg ; Fe + 0,2 mg ; Zn – o,2 mg ; Mg – 9 mg ; P – 0,13 mg ; Cl – 0,8 mg ; I + 0,017 mg ; Mn – 0,57 mg ; Cu – 0,65 mg ;
-         colesterol - 0
Ciupercile Agaricus spp. ( bisporus si edulis) , prin conţinutul lor în vitamine şi săruri minerale, sunt considerate energizante si mineralizante, recomandate în perioada de convalescentă. Unii nutriţionişti mentionează că aceste ciuperci au si virtuţi antialergice.
Ciupercile proaspete conţin 28 calorii, comparativ cu tomatele 15 şi varza 19. Au de asemenea gust şi aromă deosebite şi de aceea pot fi consumate ca aliment de bază pentru cei sănătoşi sau ca aliment dietetic pentru diabetici, deoarece nu conţin amidon care în organism se transformă in zahăr. 


joi, 9 octombrie 2014

Cursuri de ciupercar pentru angajati

Proiectul isi propune sa califice 950 angajati (persoane califícate/ necalificate/ slab califícate) din cele 8 regiuni ale Romaniei, in meserii precum: lucrator in prelucrare carne, peste, lapte, conserve, operator in prelucrarea legumelor si fructelor, lucrator in agricultura si in gospodarie ecologica, ciupercar, pomicultor, horticultor, agricultor culturi de camp, masinist la masini mobile pentru transporturi interioare, muncitor plantatii si amenajare zona verde. Participantii vor beneficia de un curs autorizat ANC.
  
Patronatul din Industria de Conserve din Legume si Fructe si Conserve Mixte "ROMCONSERV" in parteneriat cu Instituto de Formación Integral S.L.U. Spania anunta lansarea proiectului „Formarea Profesionala Continua in industria procesarii fructelor si legumelor si industrii conexe (ForCons)”. Proiectul isi propune sa califice 950 angajati din cele 8 regiuni ale Romaniei.

Proiectul este cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, prin contractul de finantare nr. POSDRU/164/2.3/S/136259 si se inscrie pe Axa prioritara 2:„Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii”, Domeniul major de interventie: 2.3 „Acces si participare la formarea profesionala continua”.


Evenimentul a fost organizat in data de 30 septembrie 2014 la Bucuresti, la Phoenicia Grand Hotel, cu prilejul lansarii oficiale a proiectului mai sus-mentionat care urmeaza a fi implementat pe o durata de 18 luni, avand ca obiect general cresterea nivelului de calificare a persoanelor angajate pe piata muncii in regiuniile Nord-Vest, Vest, Sud- Vest, Sud, Bucuresti- Ilfov, Sud-Est, Nord-Est, Centru, prin facilitarea accesului angajatilor la servicii de formare profesionala continua in vederea obtinerii de catre acestia de calificari/recalificari care sa le ofere oportunitati crescute pe piata muncii, prin masuri active pentru dezvoltarea unor noi abilitati de mentinere pe piata muncii in sectorul procesarii fructelor si legumelor si industriilor conexe.

In cadrul conferintei a fost prezentat proiectul, obiectivele si rezultatele estimate, abordarea transnationala, strategia de promovare precum si consideratii asupra impactuluiproiectului in regiunile de implementare.

Prezentare proiect [.ppt 1972 kB] >>>


Federatia Nationala PRO AGRO

Cultura Shiitake - Lentinus edodes, ciuperca longevitatii, ciuperca samurai

O noua afacere profitabila cu ciuperci: Ghid practic pentru incepatori si avansati.
In ultimii 40 de ani, productia globala de shiitake a crescut de peste 30 de ori. Liderul mondial in productia de shiitake de-a lungul anilor a fost Japonia, urmata de China si Coreea. Principala productie este concentrata in tarile din Asia de Est. In Statele Unite, a inceput sa fie cultivata la inceputul anilor '70 ai secolului trecut, iar acum se produc peste 3 mii de tone pe an.In prezent, mai mult de doua treimi din productia mondiala de shiitake este obtinuta prin tehnologia de productie extensiva - adica in aer liber.


In ultimele decenii cultura a inceput sa se extinda si in Europa : Germania, Franta, Olanda, Spania, Italia, Marea Britanie, Elvetia, Belgia, Finlanda, Suedia, Austria si Ungaria. Completarea tarilor cultivatoare este facuta de catre Rusia, Ucraina si Belarus si in total se pare ca se cultiva in cca. 40 tari. In mai mica masura cultura a inceput sa fie abordata si in tara noastra.

Shiitake este o ciuperca din estul Asiei, saraca in grasimi, dar bogata in proteine, vitamine, minerale, aminoacizi, fibre solubile si in polizaharide. In ultimii 40 de ani, productia globala de shiitake a crescut de peste 30 de ori. Liderul mondial in productia de shiitake de-a lungul anilor a fost Japonia, urmata de China si Coreea.


Principala productie este concentrata in tarile din Asia de Est. In Statele Unite, a inceput sa fie cultivata la inceputul anilor '70 ai secolului trecut, iar acum se produc peste 3 mii de tone pe an. In prezent, mai mult de doua treimi din productia mondiala de shiitake este obtinuta prin tehnologia de productie extensiva - adica in aer liber.

In ultimele decenii cultura a inceput sa se extinda si in Europa : Germania, Franta, Olanda, Spania, Italia, Marea Britanie, Elvetia, Belgia, Finlanda, Suedia, Austria si Ungaria. Completarea tarilor cultivatoare este facuta de catre Rusia, Ucraina si Belarus si in total se pare ca se cultiva in cca. 40 tari. In mai mica masura cultura a inceput sa fie abordata si in tara noastra.

Datorita acestor calitati, ciuperca Shiitake este un aliat al longevitatii, un remediu dovedit in boala canceroasa si osteoporoza. Cercetatorii japonezi, chinezi si americani au valorificat ciuperca in numeroase preparate naturiste, eficiente in combaterea unor boli grave, cum ar fi: scleroza multipla, cancerul de san si de colon, hepatitele B si C, diabetul si psoriazisul.

Mai este denumita si „ciuperca medicinala” sau „ciuperca neagra”, „regele ciupercilor” sau „ciuperca neagra de padure”.

Cel mai interesant lucru de retinut la acest aliment este ca are capacitatea de a intari sistemul imunitar si, implicit, ajuta enorm organismul sa lupte impotriva infectiilor, a virusurilor si altor nenorociri care-ti pot strica o zi frumoasa (sau mai multe). 

Daca mai punem pe lista aceasta beneficiile pe care consumul regulat de shiitake le are asupra inimii si a combaterii bolilor cardiovasculare, incusiv arteroscleroza, primul lucru care trebuie sa-l faceti dupa ce cititi acest articol este sa vedeti cum faceti rost de aceste ciuperci magice.

Proaspete sau uscate, shiitake sunt folosite adesea in mincarurile vegetariene din China sau sunt adaugate in supa miso din Japonia. Nu contine zaharuri, sare sau grasimi, dar sunt pline de fibre. De mai bine de 6000 de ani asiaticii folosesc aceste ciuperci ca ingredient pentru minunanta lor bucatarie si ca medicament natural pentru sanatate si longevitate.

Sunt excelente surse de vitamina B2, B5 si B6; de proteine, magneziu si vitamina D si a altor sase minerale foarte importante pentru mecanismele organismului: magneziu, fosfor, potasiu, selenium, cupru si zinc.de aceea, pentru ca toate aceste fantastice proprietati sa nu se piarda este recomandat ca ciupercile shiitake sa nu fie tinute pe foc mai mult de 7 minute.

De asemenea, acest soi de ciuperci sunt recunoscute ca o foarte buna sursa vegetariana de fier. Cel mai recent studiu despre shiitake a determinat faptul ca fierul existent in acest soi de ciuperci este chiar mai bun pentru organism decit suplimentele de fier din farmacii. 

Astfel ca, vegetarienii sau cei care consuma foarte putina carne si sunt in cautarea unei proteine care sa suplineasca lipsa carnii, au un aliat de nadejde in shiitake.

Cartea este un ghid practic, folositor atat celor incepatori cat si celor avansati.

Din cuprins:
Capitolul 1. Denumirea stiintifica si populara
Capitolul 2. Sinonime
Capitolul 3. Incadrare sistematica
Capitolul 4. Istoricul shiitake
Capitolul 5. Specii inrudite
Capitolul 6. Descrierea ciupercii. Morfologie si fiziologie
Capitolul 7. Nutritie
Capitolul 8. Factorii biologici de crestere
    • Temperatura
    • Umiditatea
    • Aerul, ventilatia si concentratia de CO2
    • Lumina
    • Substantele nutritive
    • Raportul C/N – carbon/azot
    • pH-ul substratului
Capitolul 9. Tulpini de shiitake
Capitolul 10. Tehnologia de cultura a speciei lentinus edodes
    • Tehnologia de cultura pe butuci de lemn sau extensiva
      • Alegerea si fasonarea lemnului
      • Inocularea butucilor
      • Izolarea orificiilor sau penelor cu ceara
      • Incubarea sau impanzirea miceliului in lemnul butucilor
      • Inducerea formarii fructificatiilor
      • Perioada de repaus si refacerea butucilor
    • Tehnologia de cultura pe rumegus sau intensiva
      • Materii prime, auxiliare si amendamente
      • Retete de substraturi pentru shiitake
      • Pregatirea substratului
      • Repartizarea in recipienti
      • Sterilizarea sau pasteurizarea substratului
      • Incubarea sau cresterea miceliului in substrat
      • Formarea ciupercilor si recoltarea
      • Boli, daunatori, malformatii, prevenirea si tratarea lor
        • Boli la shiitake
        • Daunatori la shiitake
        • Anomalii la shiitake
Capitolul 11. Calitatea ciupercilor, sortare, racire, deshidratare, conservare, pastrare
Capitolul 12. Importanta alimentara
Capitolul 13. Importanta medicinala
Capitolul 14. Retete culinare cu shiitake
Capitolul 15. Masuri de protectie a muncii in cultura de shiitake si situatii negative semnalate
Glosar de termeni
Lista de figuri
Bibliografie
Pret, 40 lei